Proud owner de HTC Desire.
Dupa o perioada destul de lunga, m-am hotarat si m-am upgradat de la Nokia N97 (un telefon misto, dar nereusit, ultimele rasuflari ale celor de la Nokia sa scoata un telefon multimedia plin de feature-uri care au facut ca telefonul sa fie unul greoi, plin de bug-uri. Symbian si-a trait viata, acum e randul Android-ului sa rupa gura targului).
Pe mine m-a stresat o vreme intrebarea, ca se imbogatesc cativa pe seama pozelor mele. Am pus un mic watermark cu ill.ro in coltul pozei, o vreme puneam si rama (ceea ce acum imi pare infect) dar cu vremea a inceput sa nu mai imi pese…
Astazi mi-a aratat colegul Stefan un plugin de Firefox (gasesti si de Chrome) care imi pare super util pentru acest tip de framantari mentale. Dupa ce i-am cautat doar numele am mai gasit inca 2 asemanatoare si evident, le-am instalat. Plugin-urile de Firefox sunt evident metoda cea mai scurta pentru a cauta daca cineva ti-a ciordit (aka folosit fara consimtamant) fotografiile pentru care ai stat prin namoale sau ascuns in cine stie ce boschet in pozitii pe care si yoghinii le-ar invidia.
Cheloo – Apel la sinceritate
Ok, pentru inceput voi raspunde intrebarii: Cine dracu e Petunia asta?
Ei bine, Petunia este bicicleta mea, botezata la misto dupa personajul cu acelasi nume din Happy Tree Friends. Biografia lu’ Petunia, ne invata despre aceasta ca este un sconcs albastru, prietenoasa. Petunia este a 2-a bicicleta de pe care nu am cazut pana acum, prima bicicleta m-a plonjat in ornamentul de la farul unui automobil LADA (ornament cromat) de unde si cicatricea fina de deasupra sprancenei.
Astazi a fost prima zi de pe 2011 cand am plecat la munca pe bidiviul cu 2 roti, a fost mai greu dar am razbit chiar asa, transpirat ca vara cand zaci la soare pe patruj’de grade.
Pe drumul inspre Universitate am urmat calea pistei de biciclisti dintre Eroilor si Universitate, daca mai putem sa ii spunem “pista”… De modernizarea acesteia cu gropi, santuri s-au ocupat muncitorii proiectului NetCity iar de adaugarea obstacolelor pe benzina s-a ocupat romanul de rand care nu are unde sa-si puna bolidu’ cand vine la munca, asadar pe carosabil is “the shit”, mai ales atunci cand te fugaresc trolee si autobuze.
Apropos de amplasarea obstacolelor pe pistele de biciclete, le multumim celor care le creaza. Aceasta ne face mai atenti la drum si ne ajuta sa ne dezvoltam simturi fine pentru ca stim ca Politia sau primaria nu vor misca un deget pentru sanctionarea parcarilor “la futu-i pe ma-sa”. Dovada cea mai buna ca primaria are durere sfincteriala este modul in care se intretin aceste piste si halu’ in care arata dupa ce trec lucratorii “Dorel”, dupa care un trotuar este un trotuar cu sant, un trotuar cu balti si gropi.
De Antibike mi-a spus azi la o bere nea Rasebo. Eu zic sa le trimitem si noi poze cu parcari reusite, de-a lungul sau de-a curmezisul pe aceste … piste…
Fanii dinamovişti, care avea bilete rezervate în partea de sus a peluzei, au rupt gardurile cu o jumătate de oră înainte de meci şi au ajuns aproape de teren.
Stirea publicata in graba, nu cred ca a fost verificata de inca o pereche de ochi, cunoscatori de limba romana. In stirea cu torte mai sunt cateva goange, pe care va trebui sa le gasiti singuri, un fel de goana dupa oua, obicei pascal pe care il vom imprumuta in viitorul apropiat de la prietenii americani.
La un copil de gradinita este haios cand “da dude”…