Duminica, in sfarsit! O zi libera care am putut sa fac ce vreau! Nu am mai carat nimic, nu am mai spalat nimic, nu am dat cu mopu si nici nu am jupuit linoleum. Am fost la SofistiCat – Expozitie de pisici si am facut foto. Au mai dat cu join LeX, Irina si Jamayk. Nu a fost un photowalk ci doar o iesire intre prieteni. Nu toata lumea iubeste pisicile…
Mai multe foto in continuare 😀
Ok, back to photo!
Ieri imi trimite LeX un link cu obiectivul din mijloc. Este vorba despre Lensbaby Composer, care arata extraordinar. Primul LensBaby aparut m-a intrigat si am vrut sa imi cumpar dar mi-am oprit imboldul pentru ca ar fi fost alt obiectiv care ar fi stat pe raft. Cele 3 din imagine (The Composer, The Muse si The Control Freak) tocmai au fost lansate de LensBaby ca produse noi, venind alaturi de optica noua (2 lentile, 1 lentila, plastic – toate 3 la 50mm si pinhole) pentru a ne oferi mai multe optiuni.
Pe partea experimentala este superb de folosit dar ma gandesc ca rezultatele pe care le scoti cu LensBaby poti sa le “experimentezi” si in Photoshop. Cum niciodata the real thing nu va fi surclasat de mimarea in Photosop acum sunt foarte curios sa vad cum este un LensBaby. Am vazut ca are mai multe tipuri de optica (interschimbabila), mai multe diafragme pe care le schimbi manual (adica scoti diafragma cu un tool special si pui alta la loc).
LensBaby au fost inventate de Craig Strong, un fotograf profesionist, care dorea pe digital efectele aparatului foto Holga sau Diana. Mi-ar placea sa incerc un LensBaby dar nu sa-l cumpar :))
Va dati seama ca 100 de ani si o singura fotografie aleasa pentru fiecare an este o colectie impresionanta de fotografie de fotojurnalism?
Va invit sa vizitati si voi… ca eu am si bookmarkat 😀
Azi am fost din nou la apartament si mi-am montat prize si intrerupatoare noi.
Ruta aleasa a fost Iancului – Crangasi cu metroul, Crangasi – Piata Moghiorosi cu tramvaiul 41 si pana la Romancierilor cu 91 sau ce a picat. Rapida ruta, am ajuns mai repede decat cu 311-91 sau 90 direct. Prizele ca prizele si intrerupatoarele cu ale lor ca tot nu mi-a adus tamplarul mobila. Cred ca a vandut-o sa isi ia bere si undite ca e mare pescar. Dar! Azi am vrut sa fac niste fotografii ca apunea soarele foarte spectaculos printre niste nori negrii ca smoala si erau niste contraste superbe.
Ciupercutza a vazut apusul si l-a imortalizat (ca a avut cu ce)! Rar o sa mai vedem un cer atat de spectaculos, pe de-o parte anunta ploi si furtuna, pe de alta parte cer senin si soare. Vine iarna cu cerul ala monoton, lumina de rahat si nu vom mai avea pofta de foto.
Se anunta photowalk #5 pe 20 septembrie, nu se stie inca ora la care ne adunam. Cu photowalk.ro nu am mai inaintat nici macar un pic… ba dimpotriva am dat reset. Nu se leaga! Need help cu proiectul photowalk.ro!!! Puteti sa va alaturati grupului de yahoo pana cand se termina site-ul comunitatii iar fotografiile sunt pe flickr.
Ai un DSLR, ți-ai cumpărat un obiectiv bun, faci poze — și ceva nu e în regulă. Imaginile par soft. Focusezi pe ochi și iese clar nasul. Sau urechile. Prietenul tău cu același aparat și obiectiv mai ieftin face poze mai clare. Începi să te întrebi dacă ai cumpărat o copie proastă sau dacă tu ești problema.
Cel mai probabil e nici una, nici alta. Ai front focus sau back focus — o problemă de calibrare între obiectiv și senzorul aparatului. Și în 2025, spre deosebire de 2008, o poți rezolva singur din meniul aparatului, fără service.
Când apeși pe jumătate butonul de declanșare, aparatul focalizează — face bip și afișează că a prins focusul. Faci poza. Dar zona clară din imagine nu e exact unde ai focalizat.
Front Focus — zona clară e în fața punctului de focus. Focusezi pe ochiul subiectului, iese clar nasul.
Back Focus — zona clară e în spatele punctului de focus. Focusezi pe ochi, ies clare urechile.
Cu cât apertura e mai mare (f/1.4, f/1.8, f/2.8), cu atât profunzimea de câmp e mai mică și eroarea devine mai vizibilă. La f/8 sau f/11 nu o observi — totul e în focus oricum. La f/1.8 sau f/2.8, un front/back focus de câțiva milimetri poate face diferența între o poză ascuțită și una care pare „soap opera”.
Sistemul AF faze-detectare de pe DSLR-uri folosește un senzor AF separat de senzorul de imagine. Lumina e divizată de oglindă semitransparentă — o parte merge la vizor, o parte la senzorul AF de jos. Distanța exactă dintre senzorul AF și senzorul de imagine trebuie să fie perfect calibrată. Dacă nu e, rezultatul e front sau back focus.
Toleranțe de producție — atât aparatele cât și obiectivele au toleranțe de fabricație. Un obiectiv perfect calibrat cu un corp funcționează corect, dar cu alt corp poate da front sau back focus. Nu înseamnă că vreunul e „defect” — înseamnă că toleranțele s-au adunat nefavorabil.
Third party vs native — producătorii de obiective third party (Sigma, Tamron, Tokina) nu au acces la specificațiile complete ale monturilor Canon, Nikon sau Sony și calibrează pe corpuri reprezentative. O copie specifică a unui obiectiv third party pe un corp specific poate avea mai mult sau mai puțin front/back focus decât media.
Uzura în timp — după mulți ani de utilizare, mecanismele interne ale obiectivului sau oglinzile aparatului se pot deplasa ușor. Un obiectiv care era perfect calibrat poate dezvolta front/back focus în timp.
Ai nevoie de un focus chart — o imagine tipărită sau afișată pe ecran cu marcaje clare care arată unde e planul de focus față de un element de referință.
Focus chart-uri disponibile gratuit:
Procedura de test:
Dacă zona clară e consistent în fața marcajului central — front focus. Dacă e consistent în spatele — back focus. Dacă variază aleatoriu între poze — posibil obiectiv cu AF instabil, altă problemă.
Repetă testul la mai multe distanțe și focal lengths (dacă e zoom) — front/back focus poate fi diferit la capetele unui zoom.
Asta lipsea complet din articolul original din 2008 — și e informația cea mai valoroasă. Majoritatea aparatelor DSLR lansate după 2008 au o funcție de calibrare AF în meniu:
Scala de ajustare e de obicei -20 la +20. Valorile negative corectează back focus, valorile pozitive corectează front focus — sau invers, în funcție de producător. Verifică manualul pentru convenția exactă.
Procedura de calibrare:
Sigma USB Dock — dacă ai un obiectiv Sigma din seria Art, Contemporary sau Sports, Sigma USB Dock (~150 RON) permite calibrarea AF direct pe obiectiv pentru 4 distanțe diferite. Mai precis decât calibrarea din aparat, pentru că setarea se stochează în obiectiv și funcționează corect pe orice corp Canon sau Nikon.
Pe sistemele mirrorless moderne (Sony A7, Canon R, Nikon Z, Fujifilm X), front/back focus clasic nu mai există — și asta e una din marile îmbunătățiri față de DSLR.
Motivul: mirrorless folosește autofocus pe contrast sau phase detect direct pe senzorul de imagine, nu pe un senzor AF separat. Nu mai există oglindă semitransparentă, nu mai există senzor AF auxiliar, nu mai există distanță care trebuie calibrată perfect. Senzorul vede direct ce intră în obiectiv și focalizează pe ce vede.
Pe mirrorless pot apărea alte probleme de AF — focus breathing la video, tracking imprecis în lumină slabă, latență la obiective adaptate — dar front/back focus clasic e o problemă specifică arhitecturii DSLR cu oglindă.
Dacă folosești obiective DSLR pe mirrorless printr-un adaptor (de exemplu Canon EF pe Sony A7 via Metabones), pot apărea inexactități de focus datorate toleranțelor adaptorului — dar mecanismul e diferit față de front/back focus clasic.
AF Fine Tune rezolvă problema în majoritatea cazurilor. Sunt situații când service-ul e necesar:
În 2008 scriam că „nu este un job pe care putem să-l facem singuri” și că „ajungeți în service”. În 2025 nu mai e adevărat pentru marea majoritate a cazurilor. AF Fine Tune / Micro AF Adjustment din meniul aparatului rezolvă front/back focus în 30 de minute acasă, fără costuri și fără drumuri la service.
Dacă ai un DSLR cu obiective la aperturi mari și imaginile par sistematic soft pe unul din ele — testează mai întâi cu focus chart, apoi calibrează din meniu. E mai simplu decât pare și face o diferență vizibilă în calitatea pozelor.