by ·0 Comments

Dupa toate mutarile idioate din tabara Broadcom, dupa ce au cumparat Vmware spunem Bye VMware – welcome Proxmox.

Folosesc VMware cam de prin 2008. Prima oara am auzit de el de la un coleg prea entuziast, care spunea atunci ca asta este viitorul. Nu o sa mai avem datacentere pline de servere fizice, sau na, vor mai fi dar cam de 30 de ori mai eficiente dpdv al energiei electrice, al spatiului, al cooling-ului. O sa virtualizam datacentere intregi! Tu iti dai seama? Serveru e un fisier acum, il poti muta cum vrei, ii faci backup usor, exista snapshot si daca strici ceva, pac, revii la snapshot.

Bye VMware - Welcome Proxmox

Cam de atunci, din 2008 cam asta a fost jobul meu. Administrator de sisteme, cu vmware, cu storage, cu fiberchannel, cu virtualizare de storage, cam tot tacamul. Ce a fost in jurul lui Vmware probabil am testat si administrat. Mi-a placut foarte mult, am inteles cum functioneaza, am construit si la joburi ulterioare, in fine… super.

Vmware a fost cumparat de EMC, am lucrat si cu solutii din portofoliul lor, i-a cumparat Dell, povestea a continuat, am descoperit prin 2017 Compellent, PowerProtect… iar acum dupa 17 ani de munca in zona asta imi dau seama ce dinozauristica este tehnologia pe care o cunosc si am promovat-o atata vreme cu entuziasm.

Vmware a fost vandut catre Broadcom. Bye VMware – Welcome Proxmox.

Aici incep sa se schimbe un pic lucrurile. Versiunea gratuita dispare, se trece la alt model de subscriptie care face Vmware sa fie mai scump, echipele de suport si toate procedurile se muta la Broadcom. Peste VMware apare “by Broadcom”. Clientii vechi deja cauta alternative sau deja se muta pe alte tehnologii, alti vendori deja au track-uri de migrare de la VMware.

Foloseam VMware vsphere acasa pentru laboratoare / sandbox-uri. Imi parea asa de simplu incat nu am cautat nimic care probabil era mai ok pentru use-case-urile mele. Acum nu ca n-as fi putut sa iau “de pe torente” un esxi si sa-l folosesc in continuare, am preferat sa caut…

Am vorbit cu niste colegi (mai demult) de Proxmox, ca pare misto, ca e free… pentru o companie care nu foloseste toate tool-urile vmware sau incepe sa isi faca o infrastructura, pare alegerea ideala… Nu l-am testat.

Welcome Proxmox VE.
VM-uri, Containere… poate! As vrea sa il pun si intr-o infrastructura mai “enterprise” cu un shared storage, sau chiar sa folosesc Ceph (in loc de vmware vsan)… si sa vad si cum e… in real life, in productie :D.
Pana acum mi-a placut ca poti sa faci backup unui VM fara software aditional (este in interfata), poti sa muti masina de colo colo printre noduri, imi place UI-ul, imi place!

Bye VMware – Welcome Proxmox! Acum dinozaurul s-a pus pe invatat si alte lucruri, ca nu-l mai angajeaza nimeni daca stie bine de tot vmware. Era la moda devops, acum vad ca se cauta SRE, care e urmatorul trend? Toti vor in cloud?

by ·0 Comments

SSD kaput! Back dupa mult downtime, dar cine mai numara? Ce s-a intamplat? Ei bine aveam – cum este cazul si acum – blogul hostat acasa, pentru ca imi mai place sa am proiecte personale, cum este si cu gradinaritul… mai fumezi o tigara, mai dai drumu la aspersoare… dar mai faci si ceva pe server, iti pui ups, mai faci un laborator…

SSD kaput. Bug de firmware. Nu mai vroia sa se initializeze firmware-ul si cu asta basta! Cred ca am pierdut si cateva posturi, nu stiu cate, ca am descoperit tarziu ca site-ul e down si intamplator chiar. Noroc ca nu mai scriam mult si nu tineam asa tare la ce am scris dupa Covid.

2020-2024 am tinut hard disk-ul la naftalina, de 2-3 ori am incercat sa-l resuscitez (de hobby asa) iar recent, am dat drumu la un liliput server pentru a testa proxmox asadar am luat ultimul backup valid si s-am urcat, updatat… e voilla!

Probabil ca o sa pice iar si iar si tot nu o sa ma duc in amazon ca am contract cu hidroelectrica!

by ·0 Comments

Tocmai ce s-a adaugat inca o luna la starea de urgenta, ca-i urgenta pe bune.

Asta inseamna pe putin inca 4 iesiri la cumparaturi cu masca pe mufa, manusi pe manutze, paranoia si distantare sociala. Inca 4 adeverinte pe propria raspundere, inca 4 saptamani de asteptat aplatizarea curbei, inca 4 saptamani in care sa observam airly si alte aplicatii, inca 4 saptamani in care te rogi la sfintii zei ai internetului sa nu te lase la greu, inca 4 saptamani in care stai cu UPS-urile incarcate sa stai online inca 1 ora in caz de pica enelu’. Inca 1 luna sigura in care o sa vad compatriotii din magazin ca niste bile de Covid cu picioare…

If lockdown ends...

Mi-e dor de oameni, de prieteni de parinti. Mi-e dor de tras parturi in metrou, de socializare, de fumat in pauzele de tigara, de observat politistul din intersectie cand fluiera cu frenezie. Mi-e dor de claxoanele de la Universitate.

Cat de mult pot sa imi lipseasca lucruri simple, ca flatularea in metrou, ca doamna care imi zicea sa fiu atent cand se inchid usile, ca momentul in care la metrou imi expira cartela si imi luam de la AVC una noua!

#staisafe

Lucrurile astea marunte care ne lipsesc sunt umbrite in constiinta colectiva de chestii mai grave, pe care o sa le simtim. Au trecut 12 ani de la ultima criza financiara si nu vreau sa cred ca o sa intram asa usor intr-o noua criza. Atatia oameni in somaj, atatea afaceri mici sterse de pe fata pamantului, la o suflare usoara de vant. ROBOR o sa creasca, EURO o sa creasca, economiile slabe se vor prabusi (da, chiar la economia noastra ma gandeam). D’abia acum poate o sa se prinda politicienii de ce nu e ok ce au facut pana acum. Pensii speciale, investitii in nimic, bani pe ars de deseuri in tara noastra, taiat padurile, otravit pamantul si fantanile. In momentele astea de rascruce se vede ca guvernantii nu s-au interesat decat de strategii politice care sa le aduca un plus la imagine, capital politic si avutie personala. Nimic pentru Romania. NIMIC. Exportam materie prima, importam produsele. Exportam medici, ingineri…

#isitoveryet?

Cand s-o termina cu Corona o sa iesim ca viezurii din case si viata o sa isi reia incet cursul normal. O sa semene un pic cu 2008 dar o sa fie diferit ca nu a venit din vest criza, ci din est.

by ·0 Comments

La multi ani lu Blogu asta!
L-am facut din plictiseala, am cunoscut oameni minunati prin intermediul blogosferei, nu mai ne vorbim ca s-a racit cu blogosfera… acum ne dam like si share pe Facebook. L-am reinviat tot din plictiseala, acum merge pe un laptop, in curand il mut pe un telefon 😀

La multi ani si sa ne vedem cu bine… cand s-o putea!

by ·0 Comments

Nu suntem pe primul loc ca numere dar procentual vorbind multi au plecat și vor mai pleca din tara lui papura vodă. Nu-i nenic care sa nu știe alți nenici și tantici plecați in străinătate pentru o viata mai buna. Printre prietenii și apropiații mei, unu-i in Suedia, unu-i in Belgia, doi prin Austria, 3 in Spania, 1 in Franța si alți 2 in Germania. Asta doar in ultimii 5 ani… Am si 2 prieteni care s-au întors dar a fost o conjunctura mai speciala…

Încet dar sigur sunt și alții care cochetează cu ideea de a pleca din tara, dar încă nu s-a umplut paharul. Nu e foarte greu sa-l umpli dar se golește din te miri ce motive, total opuse celor care l-au umplut. La fel ca la un job, ceva te enervează, se întâmplă altceva si ai uitat ca te enerva ceva… Un fel de lista pro si contra, un fel de discuție interioara, in care te enervezi si te calmezi singur… Am avut și eu discuțiile astea cu mine dar de fiecare data am fost patriot și prost și am crezut ca se mai schimba ceva in tara asta. Acum am mari speranțe ca USR+ va putea schimba ceva, măcar pe termen lung. Vrem o tara ca-n afara, sa trăim bine, sa fie România lucrului bine făcut. Ii vrem alături de fiecare roman. Vrem sa-i vedem după gratii pe toți cei care si-au bătut joc de tara, vrem banii înapoi, vrem fabricile, uzinele, parcurile, căile ferate, infrastructura… Vrem CTRL+Z.

De ce ai pleca din tara ta?

– sistem corupt – cam tot ce înseamnă servicii publice de stat, de la învățământ, pensii, etc…
– PSD si alte formațiuni politice corupte, care au furat pana au adus tara intr-un faliment nedeclarat
– Viorica Dancila președinte – orice analfabet ajunge președinte?
– Primari genul duamnei Firea, Baluță si toți imbecilii care au fost orice dar gospodari nu
– lipsa noastră de respect fata de ceilalți (chestii mărunte de 7 ani de acasă, mucuri de țigări aruncate pe jos, scuipatul pe strada, parcatul aiurea, intrat in fata cozii… lista-i lunga)
– salariul? poate…

De ce NU ai plecat încă?

– Speranța ca se va schimba ceva, in bine.
– Familie
– Prieteni
– Ai început ceva aici – casa, masa, purcel
– Nu ti-ar placea intre straini
– Beutura scumpa, nu gasesti mici, nu au mega-image
– e cam naspa la doctor ca nu dau Ibuprofen repede

Voi de ce ați pleca din tara? Dar de ce nu ați plecat încă? Eu as pleca pentru siguranța ca munca mea și contribuțiile pe care le aduc statului imi aduc beneficii de sănătate, siguranță. As pleca spre ceva mai relaxat, cu oameni mai relaxați…

by ·0 Comments

Mă uitam astăzi la un articol recorder “Vântul dictaturii adiind peste bărăgan“, este o scenă când vine Daddy și îl salută toți cu smerenie in timp ce își asmute cainii pe aia cu #muiepsd. Scena este asemănătoare cu momentul când vine Godfather și îi pupă mâna toți de la masă…

În deschidere, o voce feminina terna dar umeda rostește fără inflexiuni un discurs de deschidere, moment mare pentru Calarasi!

Întâlnirea de la Călărași parcă a fost organizată să-i umfle ego-ul lui Daddy, care știa de atunci ca va fi condamnat cu executare, fără ieșire. Daddy zambea ca un batran edec, plin de înțelepciune, admirat fațiș de toti lingăii din amfiteatru. Un bun prieten anunță ultima acțiune de pe agendă, votarea noii conduceri PSD Calarasi cu un singur candidat. S-a supus la vot, cine e de acord, cine impotriva, abtinere, da! Iancomi e ales. Codrin Stefanescu este magistral, discursul de pe hartie pe care l-a pus Daddy sa-l citeasca nu-i cu majuscule. (offtopic: Pana la un moment dat, cap de pluă mangaia cohonesuri in chilotul lui Vadim Tudor dar s-a certat cu el… membru activ PRM si PC).

Capdepluă este aplaudat frenetic, Daddy dadea aprobator din cap. Primarii anaflabeti din judet, îmbrăcați cu hainele de la nunta, nepotii, verisoarele si alte rubedenii se bucura ca mai sunt încă 2 bătăi de ceas sustinuti de la centru de Daddy. Sinistru moment!

Codrin – cumpara un teren pe bani putini, teren care stia ca va fi expropiat pentru un proiect de infrastructura. 4 milioane de euro va castiga de la stat pentru expropiere. xOxO love!

Iulian Iacomi, cel pe care l-a anunțat Codrinutzul ca șef PSD Calarasi cred că o să-și dea demisia ca să ajungă iar primar la Lehliu. E viața mai bună la primărie… 4 case, terenuri, limuzina… a mai fost suspect de luare de mită și malahie…

Mafie serioasă in politică, să iasă la scena si nume noi, m-am plictisit de A-Linerii din știrile de azi! Îmi pare rău că am asemănat politicienii din România cu mafia (cea italiana, de stil vechi, din filmul Nașul). Respectuos ii cer scuze lu’ Godfather. Vafanapoli!

by ·0 Comments

Ce mi-a fulgerat creierii zilele trecute, spre mirarea mea? Mi-am adus aminte de o întâmplare din din 1900 toamna, eram in vizita la un amic și ne-am decis sa mergem sa mâncăm o pizza. Unde sa mancam? Apai acolo nu, acolo nu… hai la Ocean’s Pizza.

Toti fluturau thumbs up, am zis ca o e super pizzerie… așa ca m-am bucurat ca o sa mananc pizza de la Ocean. Ne-am urcat in mașină și am traversat bucurestiul din Vatra Luminoasa până in Titan, intram in parcarea imensă de la Auchan și am început să mă prind că o să mănânc o pizza nașpa…

Pizza nașpa făcută la un cuptor cu bandă rulantă gen alea de la covrigării. Nici macar nu era pizza Auchan, era o pizzerie din food court si toti stim cat de naspa erau food court-urile de la Auchan acum 15 ani…

by ·1 Comment

Pământul gol arata deprimant asa ca ne-a venit ideea sa punem iarbă. În fața casei și pe lateral am zis că punem noi semințe de iarbă și ce iese… iese. Udăm zilnic manual că-i suprafața mică, dacă iese – bine, dacă nu iese… iară bine. A ieșit fără probleme, e deasă, parcă prea deasă, e verde, parcă prea verde…

Mai avem nevoie și de iarbă!

A trebuit să facem la fel și in “curte”, dar acolo am zis sa intram și noi in civilizație cu aspersoare, sa valorificam puțul de care v-am povestit. Am mers pe o recomandare și am primit niște costuri enorme dar cel puțin oferta de materiale a fost detaliata frumos într-un excel + schema sistemului:

  • 5000 lei sistemul de aspersoare cu programator fără cămin pentru put, fără pompa submersibila (sistemul era rainbird, 4 aspersoare seria 3500, 2 seria 1800, programator – cu wifi, senzor ploaie)
  • 500 + 500 cămin si pompa submersibila
  • Plata manopera pentru băieții care executau lucrarea (nu se știe cât, dădeam și noi cat credeam de cuviință)
  • Alte costuri ascunse (ca de obicei apar, mai 100 de ron pe te miri ce, mai 500 de ron pe altceva…

Totalul ajungea la minim 6000 lei doar cu ce udăm. Ce udăm, in cazul nostru iarba (sămânța sau rulou) mai costă încă 5 euro / mp cu tot cu manoperă.

Am trecut mai departe, pentru că nu cred ca merita suma de diri-dari cerută. Am mers pe o altă recomandare de la un vecin: vorbiți cu Mr. Hornflower, e ok dar trebuie sa-l păziți când muncește pentru că… De parcă un cubanez care a venit de la bloc poate să își dea girul pe o lucrare… poate să zică e ok sau nu. Am vorbit cu Mr. Hornflower, a venit, a văzut, am vorbit de bani:

  • 1500 lei – manopera și materiale pentru sistemul de aspersoare (6 aspersoare ca mai sus, programator (unu comun pt 2 curti, cost impartit la 2), electrovana (mai era una pe curtea vecina), presostat, supapa de sens. In banii ăștia a săpat șanțurile, a pus țeava, fitinguri și in capu’ lor aspersoarele + un circuit separat de la pompa la o cișmea, sa poți folosi puțul și pentru chestii casnice.
  • 350 lei pompa submersibila, ceva de la bricostore, 2.4mc/h
  • 700 lei cămin pentru put și acareturi
  • restul pana la 3200 de lei a fost însămânțarea pământului + lucrarea cu moto-sapa, să omoare buruienile și să afâneze pământul, plus sămânțarea cu niște semințe speciale, pe care le are el, un amestec meseriaș de iarba rezistentă, sport cu nu mai știu ce fir floc…

Sistemul lu’ asta trebuia să fie integral rain-bird. Așa am agreat, rainbird, rain-bird-for-the-win! După ce bați palma cu omu… restul e doar poveste. Totul o sa fie bine! O sa fie iarbă, o sa fie super.

Acum începe povestea, începem să ne dăm seama de micile mizerii (păcăleli țepoase):

  • aspersoarele erau murdare de pământ înainte sa le monteze, nu au venit ambalate specific și nu aveau duzele cu care vin in set – deci SH
  • 3 aspersoare au fost rainbird 3500, unu a fost altceva… (dar tot rotativ cu 1/2)
  • un aspersor nu avea duza de jet
  • cele 2 aspersoare fixe (gen rainbird 1800) – unu era hunter, unu era rainbird, si aveau duze 12A de la hunter 🙂
  • Controller-ul a fost si ala tot Hunter…
  • electrovanele fie au fost stricate, fie le-a stricat el că le-a montat invers (le-a inlocuit/reparat, idc/idk)
  • Țeava de cișmea nu funcționa, era înainte de presostat și nu pornea pompa că nu simțea consum, a modificat și a pus după presostat cu i-am spus.
  • instalația de aspersoare se încarcă și ajunge la presiune maximă destul de greu, înainte să-i dea blana băltește pe lângă ele… probabil ca se golește instalația prin 2 aspersoare care sunt mai jos (teren în o ușoară panta)
  • Pregătirea pământului a fost deficitară, nu a pregătit în nici un fel substratul însămânțat. Au rămas bolovani la suprafață, munți și văi în care apa băltește.
  • A aruncat semințele și a tăvălugit peste bolovani… la prima ploaie ne-am dat seama ca nu a nivelat cum trebuie, că nu a ținut cont de cerința noastră.

Vy0r3l este unul din micii găinari (țepari) de pe piața de servicii, încearcă să ciupească câteva sute de lei prin artificii demne de #muiepsd. Mai apare câte un cost de care a uitat – gen pietriș de balast 200ron, nu avea scândură sa facă căminul de puț, capacul nu intra în preț, semințele folosite au fost jumătate “alea speciale” – jumătate de la hornbach, materiale SH (aspersoare, electrovane). Oamenii cu care a venit la lucrare au venit 1 data nebăuți dar au băut până au terminat de lucrat, odată a venit ciupiți rău, altădată neciupiți dar s-au rezolvat pana au terminat treaba. El este omul care nu are recomandări de la clienți pe grupul de care povesteam în prologul seriei de cubanezi de oraș ajunși la curte.

Nu merge ieftin, bun si rapid. Aici doar a fost ieftin comparat cu prima ofertă. Dai un ban dar știi că face! Dai un ban și stai in față!

by ·1 Comment

Asta-i țeapă din categoria ieftin – calitativ – rapid. Nici măcar țeapă nu o pot numi, mai mult prostia clientului. Cubanezu’ fu prost.

Pentru scari… doar ieftin.

Scările sunt partea din casa pentru care si acum mai se aud ecourile înjurăturilor către firma lui peste prăjit – Quaynet. Intre discuție, execuție și finalizarea lucrărilor au trecut multe asigurări din partea lor ca treaba o sa iasă excelent, ca se poate orice, ca fac plinta, contra-treapta, pentru numele lu’ dumnezeu dacă vreți le facem și rulante.

Discuții contract și măsurători (faza 1): asta a fost etapa în care doar am ridicat o sprânceană, pe scările de tip evantai s-au făcut șabloane din hartie de ambalat, lipite grosier cu scoci de ambalaj, ala maro gri. Am zis ca plm, poate asa se face, că nu suntem scăriști de meserie. “Renault”, meseriasul care a venit să ia măsurători a zis de nenumărate ori că scările sunt ude doar după ce a apropiat nasul de treaptă. A mai zis ca atunci când aduce materialele (adică treptele de stejar) va aduce un aparat special de măsurat umiditatea dar ce sa vezi, a folosit tot nasul.

Montajul treptelor (faza1) – dacă ești firma specializata in scări nu are cum sa iti iasa montajul unor trepte din prima. Trebuie măcar 2 încercări, ca asa se cade, asa-i frumos. În faza 1 am observat ca treptele erau mai scurte si ca nu aveau “nas”, adică treapta nu ieșea aproape deloc deasupra contratreptei. Demontat tot, sunat, căutat o cauza – alta decat incompetența.

Măsuratori (faza2) – același om dar alte materiale. Pentru faza 2 s-a folosit folie pentru parchet din polistiren extrudat. Cu astea nu aveau cum să se stearga la fund si masuratorile de-a 2-a îți ies oricum mai bine. După măsurători, același timp lung de așteptare pentru materiale, parcă mai bine lăsăm scările cu șapa aia de beton și puneam un covor ca la țară pe ele! Materialele durează foarte mult că sunt ei foarte aglomerați in atelier… vezi doamne au foarte multe comenzi.

Montaj (faza2) – s-a întors meseriasul cu forțe noi, a venit cu un Gyuri care părea că știe mai bine arta lucratului în lemn. Au montat scarile, au murdarit peretii cam pana la nivelul țâțelor. Mizerie de nedescris, adeziv lipit peste tot… gata, le lăsăm sa se prindă si cand ne întoarcem facem și plinta, mana curenta… și ce mai e de treaba.

Montaj (faza 3) – Gyuri nu a mai vrut sa vina, e zona de cacat, sunt oameni rai aici. S-a întors doar pericolul curățeniei, inamicul taieturilor drepte, cel cu degetele murdare de adeziv(i), cel care pictează cu degetul pe pereti, cel cu nume de masina frantuzeasca si nu-i Pejo’, nici Citroen. A urmat o zi de luptă cu plinta, care nu se tăia cum trebuie… ne intoarcem alta data, ca am uitat mana curenta.

Montaj (faza 4) – acum a venit si sefu’ sa puna umăru si cred eu ca a venit să ia niște bani. Domnu’ Fane nu are pic de respect fata de curatenia de pe santier, a plouat un pic p’afară și a umplut cu nămol toata casa, noroc ca am pus cartoane peste parchet. S-a șters de cartoanele alea, noroc ca nu s-au rupt. Au lipit mana curenta… s-au apucat de slefuit dar mai bine nu slefuiau. Sefu’ Fane, plin de energie a slefuit si peretele… Un meserias desavarsit. Nervi, iesi afara, ca pe stadion…

Montaj (faza 5) – nu a mai fost nici o faza de montaj. I-am gonit de pe șantier ca ne-am saturat! După 3 luni de montat scări (17 trepte) te mai plictisesti sa repari după ei.

Au folosit 3 tipuri de adezivi – adeziv montaj, spuma poliuretanica si silicon, 2 tipuri de kit de lemn si un moloz de dat culoare lemnului. Toate astea s-au regasit în jurul scării pe pereți, pe plinta, pe parchet. Au lucrat incredibil de mizerabil, neatent. Sefu a lasat mergand, pe jos pe parchet, fierastraul electric dar am avut noroc ca nu a pățit nimic parchetul… S-au intamplat atat de multe lucruri nasoale cu firma asta incat pe unele le-am dat uitării ca sa nu ma incarc negativ cu prostia, ne-profesionalismul, minciunile… Oamenii emanau bullshit prin toti porii.

Firma se numeste QUAYNET SOLUTIONS SRL cu site quaynet-solutions.com. Apar cu adrese in Targu Jiu cu punct de lucru în Sfantu Gheorghe. Nu suntem singura teapa pe care au dat-o, am auzit ca au lăsat multe lucrări neterminate și au fugit din tara, probabil asta era si motivul pentru care s-au încărcat cu lucrări în 2018. Iei avans și fugi cu banii!

Ii găsim ca subiect de discutie si pe Avocatnet, se pare că 2018 a fost un an bun pentru ei! Cand i-am cautat noi, in vara lui 2018, nu găseai nimic rău, google nu stia de ei.

Păcăleli pentru orășeni continua.

by ·1 Comment

Continua lista promisa acum câteva zile aici. Astăzi va povestesc despre treaba cu pământu’.

Asta nu-i chiar o păcăleală dar depinde cum privești lucrurile. La sfârșitul șantierului se face curățenie, trebuie sa cureți pământul de 1 an de șantier in care s-a făcut beton, s-a amestecat nisip, s-a aruncat te miri ce moloz… treburile astea sunt serioase, la fel ca atunci când calci pe lego!

Pamant negru, da?

Când s-a dat stop pe șantier și s-a făcut curățenie a mai intrat un excavator care a rașchetat o buna parte din pământul de suprafață. Un lut nasol in care chiar și buruienile strâmbau din nas… plin de pietriș și de alte resturi… a dispărut. Pam! Avem nevoie sa umplem la loc acel gol. Procedura era sa vorbim cu topometrist, sa vina sa dea panta și după ce da omu cu cote poate sa vina și pământul. Am făcut ca la carte, vorbit cu topometristul, luat cote, scris cote, a măsurat cu scula te topometrie… super! Urmau sa vina camioanele cu pământ. S-ar zice ca e pământ de pădure, e excelent, intra cam 2 camioane mari, sau 4 mici. Un camion mare era suma x, 2 camioane mici erau x+y, unde y era suma de camion mic care face 2 drumuri deci pământul pe care il aduc alea mici este evident mai scump.

Ok, vrem 2 camioane de pământ, ca trebuie, dar sa il nivelați da? Nivelatul costa și el, pentru ca niște oameni muncesc acolo. Avem pământ + ce-a facut topometristul + oameni care sa împrăștie pământul după cote… Super, sa trecem la treaba!

La final nu s-a ținut cont de cotele puse de topometrist, pământul era bolovani dar era întins pe suprafața grădinii. Cotele? Cotele au rămas până astăzi marcate pe gard, poate… Am simțit ca am plătit degeaba topometristul, am simțit ca am plătit degeaba oamenii care au fost delegați sa întindă pământul după niște specificații… iar cu pământul a fost alta mâncare de peste pentru ca nu părea sa fie “de pădure” sau cel puțin asa ne-au spus niște oameni care știu ce e ala pământ negru de pădure, oameni care lucrează pământul.

Păcăleala unde e? De unde știi tu ce e ala pământ bun când cobori de la etajul 7 dintr-un bloc? Probabil te doare-n pufarină de culoarea pământului… De ce i-am dat bani topometristului? De ce i-am plătit pe aia sa întindă si sa grebleze pământul?

Pentru ca-s cubanez… 😀