Foarte mult ALB.

Cum te apropii simti ca iti arde ochii, simti cum nu mai suporti acel alb. Dar stai. Zaresc ceva. Din marea de alb se zareste un punct. Negru. Sta singur si asteapta sa se intample ceva. Suflu peste el.. poate este un bob de mac, poate un firicel de scrum. Nu se desparte. Este frustrant. Incerc altceva. Dau cu mana peste el si ma zgarie. pe langa punct se vede acum o dara de sange. Am remuscari ca am stricat acel imperfect aproape perfect si ca acum mai este o dara, subtire dar… rosie.
Ma impacientez ca daca mai ating albul o sa stric si mai rau.

Nu stiu ce sa fac.