Este o vorba care spune ca dragostea dureaza 3 ani. Demonstat stiintific si jucat in piese de teatru, scris in carti si negat de toti se pare ca acest trist adevar guverneaza relatiile de lunga durata si poate termina o relatie daca partile nu lupta. Nu as vrea sa se confunde termenul dragoste cu iubire. Iubirea o sa dureze o viata intreaga. Asta datorita sentimentelor investite in relatie, timpului petrecut impreuna si altor factori pe care nu-i inteleg. Din moment ce iubirea devine platonica in majoritatea cazurilor intrebarea la care raspunsul aduce fericirea este: ce ne tine impreuna? Evident lucruri simple: iubirea (fie ea si platonica), siguranta, increderea iar cateodata chiar si banii.

O relatie incepe desigur cu un zambet, un telefon, o cafea, o bere, un pahar de vin s.a.m.d. Prima intalnire decide desigur soarta. Daca s-au placut cu siguranta unul va suna. Nu o sa sune imediat ce ajunge acasa pentru ca asta arata slabiciune si nimeni nu vrea sa para slab. Lasi sa treaca o zi, poate doua si iei telefonul. Suna. In cealalta parte ea tine telefonul in mana si se gandeste cum sa raspunda. Sa fie vesela? Sa fie misterioasa? Sa fie… Indreapta degetul aratator inspre butonul verde si raspunde. Alo? In prima convorbire dupa prima intalnire vrem sa parem relaxati cu toate ca in capul nostru sunt tot felul de ganduri. Fata vrea sa-l mai vada ca e curioasa, baiatul vrea sa o mai vada ca are larve de fluturi in stomac. Se converseaza si stabilesc o a doua intalnire. De data asta un loc mai select, mai liniste, mai intuneric. Isi comanda un vin fiert si incep sa vorbeasca tot felul de rahaturi. El incearca sa para haios, de treaba, minunat. Ea doar trebuie sa dea din gene.

Intalnirea a decurs ok. S-au placut si in o situatie mai intima. La despartire se pupa decent si timid. Lui i se inmoaie picioarele. “Pa, vorbim pe mess da?” si pupici virtuali si bezele.

I-a furat inima si l-a lasat plutind. In drum spre casa baiatul viseaza si simte parfumul ei impregnat in haine. Crede ca a cucerit-o!

[to be continued]