Vand vila, fara defecte ascunse, constructie solida, curte mare, termopane, proaspat renovata! Are centrala pe gaz, canalizare, curent electric dar si de aer. 100.000E fara TVA

Când te apucă, te apucă bine: întrebarea anului este casă (pe pământ) sau continuăm viata în apartament, la bloc? Am mai avut dilema aceasta si anul trecut dupa ce ne-am intors din concediu. Este ceva repetitiv… ciclic…

Variantele vin ambele cu avantaje si dezavantaje si cu adepții de rigoare, încurajați cu frenezie de fanaticii fiecărui stil de viata. Pe forumuri nu trebuie citit ca ajungi ca Bula, cu mai multe întrebări… dar satisfăcut de cafteala stilul rocker vs depeshist intre fanii facțiunilor casa/bloc.

Comentariile postului asta fac tot deliciul, am aceeași întrebare și eu. Oare cum o fi? Sunt născut și crescut intre blocurile gri, nu îmi place nămolul. Am stat toată viata mea la 7+, deci am urcat la scări de mi-a ieșit pe urechi… prin urmare îmi plac scările. Mi-ar plăcea sa am o scara în casa mea, măcar un etaj. Nu îmi place să aud manele de la vecini după 22:00 dar nici nu vreau să îmi bata în țeavă dacă ascult “Loredana” la maxim. In casa mea fac ce vreau, când vreau, in limita bunului simt! Sunt de părere ca facilitățile de genul apa calda, apa rece, curent electric, internet de mare viteza ar trebui sa fie accesibile la fel ca fetitele pe centura – oferta bogata, preturi mici. Dacă apa rece nu e, o lași să se răcească, dacă nu e caldă.. o încălzești.. dacă gaze nu sunt și nu-i nici fasole… e nasol. Nu mai zic de curent și internet… curentul e sfânt – telefonul se încarcă de la curent, internetul merge pe curent, televizorul tot pe curent. Deci nu vreau sa se întrerupă si vreau sa fie din abundență. Grădinăritul pare o idee bună, dar in afara de 5 orhidee cu care’s subiect de caterincă… nu-s mare agricultor. Am pisică.

Drept urmare… Ne tot șoptim că ce bine ar fi intre-un ansamblu rezidențial, cu căsuțe P+1, undeva în 120mp, poate în zona de nord, poate Chitila, poate Corbeanca, poate la anu… poate mai târziu dar să fie curte in spatele casei. Financiar este fezabil, poate vor mai crește prețurile dar eu nu știu nimic despre viața în acest gen de complex rezidențial și internetu-i sursa cea mai buna de informație (și download pentru “rație”). Ce am aflat până acum:

  • e mai bine cu canalizare, fosa e nașpa – dar am mai auzit că unii au stat cu fosa 3 ani până au chemat vidanjorii și așa… au cam venit degeaba. Se poate așa ceva? Oare ce-au făcut 3 ani? Constipați maxim? Cu ochii roșii, bulbucați nu faci nimic… de nervi și angoasă.
  • pică curentul în draci, în special iarna, atunci când bate vântul, atunci când plouă și când strănuți zgomotos…
  • e bine sa ai gaz pentru incalzire, iarna poti sa platesti 400 ron minim pe incalzire (casa normala, P+1 > 100mp)
  • trebuie să tunzi iarba și să ai grija de vegetația ta – asta îmi pare chiar normal
  • sunt câini vagabonzi care dărâmă pubelele și urla la luna. E bine când e înnorat si in timpul zilei…
  • Poti avea probleme cu șoricei (nu cable-ties, cum știm noi in IT) + alti daunatori

Sunt sigur că mai sunt aspecte la care nu m-am gândit și nici prin cap nu îmi trece ca trebuie sa o renovezi si sa o îngrijești… ca nu e ca la bloc 🙂 Nu e? As fi jurat ca este identic si la fel.. drept urmare, as sta de vorba cu cineva care locuiește in condiții de “ansamblu rezidențial” si a plecat din București pentru o viata în natură, înconjurat de verde, porumb si lanuri aurii de grâu, bogăția tarii.

Try and buy?

La noi in Drumul Taberei se reabiliteaza blocuri comuniste. La noi in cartier se face metrou. Urmatorii 100 de ani ne vom numi Drumul Santierului, pentru ca pe toata lungimea avem santiere.

Pe 1 aprilie au aparut anunturile scrise de la administratia blocului, ca vezi domne incepe reabilitarea si nu in orice fel, gratuita. Pana atunci se strangeau niste bani, cam 2 milioane de apartament – chestie care s-a lungit peste 1 an, undeva la 2 ani. Daca nu asteptam reabilitarea “de la primarie” blocul in care locuiesc trebuia sa se reabiliteze de vreo 3 ori – 3 randuri de termopane si 3 randuri de polistiren. “Cam 1000E de apartament” dar nu s-au strans de apartament nici pe aproape pentru ca lumea nu a avut bani. Eu m-am oprit din platit cam dupa 7 luni la acel fond de reabilitare…

Dupa o perioada destul de lunga a aparut un mesaj de la administratie: incepand cu data x incepe reabilitarea, rugam propietarii sa asigure macar 1 persoana in apartament pentru accesul celor de la reabilitare. Adica, vin reabilitatorii, bagati-va concediu sau inchiriati un pensionar – si asa la mine in bloc e plin. Trec 2-3 saptamani si primesc dupa ora 7 o vizita de la presedintele administratiei – “Aveti termopane? Nu a fost nimeni acasa si cei de la reabilitare…” Tupeu nu? Sa ma duc la munca in timp ce aia vor sa masoare gaura de termopan… Tupeu! Ii raspund domnului ca am termopane si ca nu vreau sa le schimb (ca doar m-a intrebat si asta). Sa-si faca la ei acasa mizerie si santier, eu am trecut recent prin asta si nu imi mai arde sa stau cu mizerie in casa, sa vorbesc sa vina zidaru’ sa repar…

Destul de recent, acum o luna, au pus alt afis. Sa-l sunam pe un nene sa ne demonteze aerele conditionate sa ne puna schelele pe bloc… Au facut asta la 3 blocuri, acum nici unul din blocuri nu sunt acoperite de schele – nu au schele destule :)) Eu nu am aer conditionat ca l-a demontat firma de reabilitare, nu-s destule schele si mai dureaza!

Munca, de calitate, ca la romani. Cand merg inspre munca si vad blocuri vecine care in 1 saptamana au fost acoperite cu polistiren si sunt inconjurate de schele ma gandesc ca “tre sa ai si bulan”! Alor mei le-au pus termopane de realibiltare acum un an, acum se roaga de aia sa termine proiectul, sa le envelopeze blocul mai repede ca a trecut peste un an. Povestea este mult mai trista acolo, in sectorul Ontzanului – reabilitatoru’ a primit banii si a fugit cu ei, primaria i-a prins si a recuperat banii da’ a trebuit sa caute alta firma :)) si sa faca licitatie, da’ au venit alegerile si s-au ocupat de altele…

Sa incheiem intr-o nota optimista: daca ne-a fost foarte rau, inseamna ca ne-a fost si foarte bine iar astea sunt ciclice.

De cate ori ati auzit expresia “asa e la bloc…”?

De fiecare data cand aud pe cineva ca isi scuza vecinii cu “asa e la bloc” ma gandesc ca asta este si scuza vecinilor cand uita de regulile de bun simt, mai ales ca acum, de ceva vreme, in Romania este democratie.

M-am saturat de vecinii din cartier care trag o petrecere surpriza, de aia care sparg seminte in fata blocului, de aia care isi lasa cainele sa urle la ora 1 noaptea ca evident, “asa e la bloc…”. Pentru fiecare comportament de grobian exista aceasta minunata scuza, care defineste oarecum viata la bloc ca o suprapunere pe verticala a celor mai proaste exemplare din colectia Tzaranet 2.0.

Asa e la bloc, iti speli geamurile si le gasesti mehlemite de vecina de deasupra care si-a pus la uscat tzoalele jegoase, deschizi geamul si esti invadat de mirosuri pestilentiale sau de latratul maidanezilor. La bloc sari peste urina sau cacutza animalelor de companie scoase in scara blocului, gasesti shunculitza pe pervaz, coji de seminte sau chiar par carunt.

Asa e la bloc, o viata simpla, ca la curu’ vacii… dar fara vaca!

Pentru ca si la Bucuresti s-a rasturnat caruta cu prosti, viata la bloc nu este viata ideala (si nici nu o sa se transforme peste noapte). Visul nostru este casa – pe pamant – si curte – pe pamant si seamana enorm de mult cu ce se intampla la peculiara la bloc.

Imi regasesc vecinii in povestire! Manelistu (care aseara la 11 chiuia cu prietenii pe manele), moshu trist care se pisa in fata usii liftului de la parter, babele de pe bancuta (care pun pariu ca stiu tot, despre toti), administratoarea (acra pana in maduva curului), presedintele de bloc (taximetrist de meserie), nea Popescu – omu’ bun la toate (beat tot timpul), vecina de palier care are urme de vizor in frunte!

Congo – solutia, Congo – revolutia!