teava-crapata

Azi am stabilit ca intre orele 10 si 10:30 vin sa repare (evident contra cost) legatura picuranda de la calorifer. Am pus ceasul sa sune fix la 9:30 ca sa nu ma prinda adormit. M-am trezit, am baut cafeaua si intr-un final (evident trecut generos de 10:30) a venit unul din ei, a constatat si a plecat la o lucrare + cumparaturi de piese. “Venim pe la 1 – 1:30!”

Ghici la cat au venit? 18:30… Nu avea sens sa cer explicatii, eram fericit ca au venit si scap de stresul care nu ma mai lasa sa dorm noaptea – picatura chinezeasca de pe returul caloriferului. Acum aveam nevoie sa oprim apa si sa golim instalatia.

La etajul 5 sta renumitu Nea’ Popica – Domnu’ Popescu. El are cheile asa ca … sun 1 data, de 2 ori, de 3 ori… nimic. Intr-un final raspunde (cred) nepotul care isi facea baie. Domnu’ Popescu nu este, e plecat (cel mai probabil sa traga la masea), asa ca il sun pe presedintele blocului, nea’ Razvan, dar asta nu stie absolut nimic, nu stie cine are cheie, nu stie cine ar trebui sa aiba cheie… el este doar presedinte. Trecem peste asta ca mi-a zis ca are cineva de la 3 cheia (dar parca mai devreme cu jumatate de minut nu stia nimic, ridica inocent din umeri). I got the key.

Continue reading

Tara lui Nimeni Voda, Romania!

De ce ii zic tara lui Nimeni Voda? Pentru ca nimeni, niciodata nu o sa poata sa iti ofere o informatie care sa te ajute, pe nimeni nu intereseaza nimic, toti ridica nestiutori din umeri.

Ieri am fost cu instalatorul (pe care nu l-am mai cautat, am mers la sigur cu cel care ne-a mai facut lucrari in casa) si ne-am apucat de treaba. Aveam nevoie sa oprim apa 1-2 ore sa punem robineti, mufe rapide si am urmat informatia asa cum ne-a fost oferita. Etajul 3, vis a vis de lift, ar fi trebuit sa fie solutia, omul cu chestia aia numita cheie de la subsol. Am batut la usa: nu domne, omu cu cheia sta la 4, presedintele asociatiei. Ma duc la etajul 4, sun, raspunde una pe la 28 de ani. Spun povestea ca-s noul vecin, ca avem nevoie sa oprim apa sa punem niste robineti dar entuziasmul a fost intrerupt de un raspuns simplu: tata nu are decat stampile. Mi-am permis sa fac o gluma, ca ma descurc si cu stampilele dar am primit alta informatie: administratoru sta in scara vecina la etajul 6. Cobor, ajung la scara vecina si intreb pe un nene de administrator care tocmai plecase, imbracat in tol festiv.

Fuck!

Ma asez pe bancuta din fata scarii si ma pun pe asteptat un vecin, o vecina sa intreb daca stie pe cineva cu cheia de la subsol. Am stat 5 minute si a venit si vecina cu raspunsul, detinatoarea adevarului absolut: un asanumit “holder of the ring”, misticul nea’ Popescu de la 5.

Nea’ Popescu avea cheile, nea’ Popescu are motan, nea’ Popescu este pensionar, asadar aplaudati-l pe nea’ Popescu!

Care e treaba fratilor cu instalatorii? Sunt o specie pe cale de disparitie?

Primu instalator cu care am vorbit a zis OK, hai sa vedem despre ce este vorba. Am aranjat ca ne vedem vineri seara sa mergem in locatie sa imi zica de ce este nevoie, ce trebuie cumparat si sa batem palma la o suma de bani (onorariul, manopera – oricum vreti sa o luati…). A ramas stabilit dar vineri seara a intervenit ceva si nu s-a mai putut. Ok, hai sa reprogramam. Am reprogramat pe a 2-a zi la ora 14 sa vorbim la telefon, telefon care a fost inchis pana la ora 16 si cand a vazut numarul de pe care sun, a lasat sa sune pana am auzit vocea suava cu abonatu conex nu poate fi contactat. Dupa asta a ramas iar “fara baterie” telefonul.

Am zis pas. Nene daca nu vrei, nu am cum sa te oblig.

A doua zi am cautat sa contactam un al 2-lea instalator. Asta a avut de la inceput telefonul inchis. O fi omul in concediu, si-o fi schimbat numarul de telefon.

Concluzie: NU AM INSTALATOR si CAUT INSTALATOR!