by ·0 Comments

Uptime Kuma este un tool dragut de monitorizare, face automat rapoarte SLA, monitorizeaza site-uri, este destul de util. Pentru a monitoriza ill.ro folosesc altceva (UptimeRobot), m-am gandit sa fie independent de homelab, ca daca pica homelab-ul nu mai imi zice nimeni ca a cazut site-ul…
Voi folosi ArgoCD pentru a testa si invata cum functioneaza acest tool… l-am instalat si pana acum e doar o interfata web… Asadar sa instalam cu ArgoCD.

Pentru pasii astia avem niste prerechizite:
1. Un share nfs pentru persistent storage (il foloseste uptime kuma ca sa tina minte tot ce face)
2. Un cont de github sau orice repo, eu o sa folosesc github ca inca nu am deployat asa ceva in homelab.
3. metalLB functional 🙂

1. Mai intai share-ul NFS: am folosit v3 pentru simplitate, am permis accesul full din reteaua de acasa, desigur in afara homelab-ului vom avea autentificare si altele. Am creat un share numit uptime-kuma.

Pe nodurile k8s (control/worker) vom instala nfs-common si testam daca share-ul nfs este disponibil si putem scrie pe el.

apt install -y nfs-common
mkdir /mnt/test-nfs
mount -t nfs -o nfsvers=3 IP_NFS:/uptime-kuma /mnt/test-nfs
touch testnfs
cd /mnt/test-nfs && ls

Ar trebui sa vedem fisierul. Daca e acolo, inseamna ca nodurile noastre pot accesa NFS, trecem mai departe.

2. Github. Facem un nou repo, o sa il numesc argoCD si vom crea intr-un director nou urmatoarele fisiere:

Prima oara facem un namespace, fisierul uptimekuma-namespace.yaml.

apiVersion: v1
kind: Namespace
metadata:
  name: uptime-kuma

Definim un persistent volume – uptimekuma-pv.yaml

apiVersion: v1
kind: PersistentVolume
metadata:
  name: nfs-pv-uptime-kuma
spec:
  capacity:
    storage: 10Gi
  volumeMode: Filesystem
  accessModes:
    - ReadWriteMany
  persistentVolumeReclaimPolicy: Retain
  storageClassName: slow
  mountOptions:
    - hard
    - nfsvers=3
  nfs:
    path: /uptime-kuma
    server: IP_NFS #adresa ip a serverului nfs

Persistent volume claim uptimekuma-pvclaim.yaml

apiVersion: v1
kind: PersistentVolumeClaim
metadata:
  name: uptime-kuma-pvc
  namespace: uptime-kuma
spec:
  accessModes:
    - ReadWriteMany
  volumeMode: Filesystem
  resources:
    requests:
      storage: 1Gi
  storageClassName: slow

Definim serviciul – uptimekuma-service.yaml

apiVersion: v1
kind: Service
metadata:
  name: uptime-kuma-tcp
  namespace: uptime-kuma
spec:
  type: LoadBalancer #nu specificam ip, lasam metallb sa aleaga pentru noi
  ports:
  - name: web-ui
    protocol: TCP
    port: 3001
    targetPort: 3001
  selector:
    app: uptime-kuma

Si in final, deployment-ul uptimekuma-deplyment.yaml

apiVersion: apps/v1
kind: Deployment
metadata:
  name: uptime-kuma
  namespace: uptime-kuma
spec:
  selector:
    matchLabels:
      app: uptime-kuma
  replicas: 1
  strategy:
    type: RollingUpdate
    rollingUpdate:
      maxSurge: 1
      maxUnavailable: 0
  template:
    metadata:
      labels:
        app: uptime-kuma
    spec:
      containers:
      - name: uptime-kuma
        image: louislam/uptime-kuma:1
        imagePullPolicy: IfNotPresent
        env:
        # only need to set PUID and PGUI because of NFS server
        - name: PUID
          value: "1000"
        - name: PGID
          value: "1000"
        ports:
        - containerPort: 3001
          name: web-ui
        resources:
          limits:
            cpu: 200m
            memory: 512Mi
          requests:
            cpu: 50m
            memory: 128Mi
        livenessProbe:
          tcpSocket:
            port: web-ui
          initialDelaySeconds: 60
          periodSeconds: 10
        readinessProbe:
          httpGet:
            scheme: HTTP
            path: /
            port: web-ui
          initialDelaySeconds: 30
          periodSeconds: 10
        volumeMounts:
        - name: data
          mountPath: /app/data
      volumes:
      - name: data
        persistentVolumeClaim:
          claimName: uptime-kuma-pvc

Pasul 2, sa intram in ArgoCD, sa definim un repository si o aplicatie. Rezultatele ar arata ca in printscreen-urile de mai jos. Avem nevoie de 2-3 lucruri:
– repository URL: tip https sau cum vreti voi, si path-ul.
– project – o sa fie default, ca nu am altceva definit
– cluster – o sa aleaga automat clusterul pe care este instalat
– path: uptimekuma – e directorul unde am pus tot.
– sync: am lasat manual

Dupa ce accesezi aplicatia si dai click pe sync, argo o sa downloadeze yaml-urile din repo, din directorul ales si o sa inceapa sa le aplice.
Rezultatul ar trebui sa arate asa:

Teoretic ar trebui sa poti accesa uptime kuma, pe ip-ul pe care il aloca metallb… si sa vezi interfata.

Orice schimbare a yaml-urilor din github vor fi semnalate de ArgoCD. Daca ai pus sincronizarea pe automat ar trebui ca orice modificare faci sa fie deployata in Kubernetes automat, sa zicem ca modifici numarul de replici (pod-uri) pentru aplicatia ta.. sau faci un update… Mai jos exemplu:

by ·0 Comments

“BestMan” m-a sfatuit sa ma uit si la ArgoCD. Rachete, magie, gitops, kubernetzi…
Sa incepem cu o traducere:

Argo CD este un instrument declarativ CICD pentru aplicațiile Kubernetes. Acesta utilizează stilul GitOps pentru a crea și gestiona clustere Kubernetes. Atunci când se fac modificări în configurația aplicației din Git, Argo CD o compară cu configurația aplicației care rulează și notifică utilizatorii pentru a sincroniza starea dorită cu cea actuală.
Argo CD a fost dezvoltat în cadrul proiectului Argo al Cloud Native Computing Foundation (CNCF), un proiect destinat în special gestionării ciclului de viață al aplicațiilor Kubernetes. Acest proiect include, de asemenea, Argo Workflow, Argo Rollouts și Argo Events. Fiecare dintre acestea rezolvă un set specific de probleme în procesul de dezvoltare agilă și contribuie la livrarea scalabilă și securizată a aplicațiilor Kubernetes.

Cumva in github pui yaml-urile, asta verifica ce e acolo si face treaba. Asta e magie, ca pana acum stateam cu 20j de fisiere yaml pe nodu de control si le pierdeam, le suprascriam, nu mai stiam care fisier e ce imi trebuie… nah, gandire de sysadmin.
Am deja cont de github, o sa fac un repo nou si o sa il folosesc pentru a instala “Uptime Kuma” cu ArgoCD.

Instalarea ArgoCD e simpla, am facut un namespace nou si am folosit manifestul lor.
kubectl create namespace argocd
kubectl apply -n argocd -f https://raw.githubusercontent.com/argoproj/argo-cd/stable/manifests/install.yaml
Dupa 2-3 minute am vazut si podurile:

Mai devreme am pus MetalLB si as vrea sa il folosesc sa ajung la ArgoCD. Se poate folosi si nodeport dar e mai elegant asa, fara sa accesezi porturi ciudate. Dezavantajul pe care il vad eu pe termen lung o sa trebuiasca sa extinzi pool-ul de ip-uri folosit de metallb. Deci, revenim:
kubectl patch svc argocd-server -n argocd -p '{"spec": {"type": "LoadBalancer"}}'

Teoretic acum ar trebui sa am ArgoCD publicat pe unu din ip-urile alea din loadbalancer, pe porturile 443 si 80.

O sa avem nevoie de parola (userul e admin). Avem o parola random creata la instalare…
kubectl -n argocd get secret argocd-initial-admin-secret -o jsonpath="{.data.password}" | base64 -d
Accesam 192.168.111.220:80, user si parola avem. Iaca!

Avem ArgoCD functional, teoretic putem incepe sa il folosim.
Next post, instalare “Uptime Kuma” cu ArgoCD.

by ·0 Comments

MetalLB este o soluție de LoadBalancer pentru clusterele Kubernetes care de pe infrastructură bare-metal, asa cum am si eu in HomeLab. Spre deosebire de cloud-uri (eks de ex) unde ai deja solutii native… pe onprem (bare metal) ai nevoie de o solutie pentru a expune serviciile catre retea si de acolo… mai departe, pe internet daca este cazul 😀

Instalarea MetalLB

Eu am folosit manifestul lor..
kubectl apply -f https://raw.githubusercontent.com/metallb/metallb/main/config/manifests/metallb-native.yaml
In cateva zeci de secunde se for initializa toate componentele si vom avea ceva de genul
kubectl get pods -n metallb-system

Pentru a configura MetalLB vom avea nevoie de un spatiu de ip-uri din zona in care tinem si nodurile de k8s. Daca avem DHCP va trebui sa rezervam zona aceea… Creaza un fisier de ex metallb-config.yaml si aplica configuratia.

apiVersion: metallb.io/v1beta1
kind: IPAddressPool
metadata:
  name: default-pool
  namespace: metallb-system
spec:
  addresses:
  - 192.168.111.220-192.168.111.230
---
apiVersion: metallb.io/v1beta1
kind: L2Advertisement
metadata:
  name: l2advertisement
  namespace: metallb-system

kubectl apply -f metallb-config.yaml

Destul de simplu… pentru a vedea logurile metallb

kubectl logs -n metallb-system -l app=metallb

Ca sa ii vedem utilitatea putem sa cream un nginx mic si stingher, facem un yaml nou, nginx-lb.yaml iar la serviciu specificam tipul LoadBalancer.

apiVersion: apps/v1
kind: Deployment
metadata:
  name: nginx-lb
  namespace: default
spec:
  replicas: 1
  selector:
    matchLabels:
      app: nginx-lb
  template:
    metadata:
      labels:
        app: nginx-lb
    spec:
      containers:
      - name: nginx
        image: nginx
        ports:
        - containerPort: 80
---
apiVersion: v1
kind: Service
metadata:
  name: nginx-lb
  namespace: default
spec:
  selector:
    app: nginx-lb
  ports:
    - protocol: TCP
      port: 80
      targetPort: 80
  type: LoadBalancer

Se aplica configuratia, dupa care K8s va crea un POD conform specificatiilor si un serviciu prin care publicam nginx-ul pe portul 80.
kubectl apply -f nginx-lb.yaml

Va trebui sa se regaseasca in lista serviciul si un IP din pool-ul setat mai sus pentru metallb.

Din browser va trebui sa puteti accesa serviciul pe portul 80, pe acel ip.

Easy peasy!

by ·0 Comments

In postul trecut am scris despre un NAS home-made. Nu e o idee rea, ar fi fost maximum de performant pentru ce am eu nevoie dar nu am facut proiectul. M-am oprit la un NAS comercial, adica ala din titlu. Am vazut niste dezavantaje care m-au enervat, in speta lipsa pe piata a placilor de baza cu 4-6 porturi SATA si 2 NVME-uri. Domne, nu exista! Eu spun ca e blat cu aia care fac NAS-uri, ca altfel cum sa nu fie posibil sa pui 2NVME si 4SATA pe langa un PCIEx cu care sa extinzi cu diverse nebunii?

Am ales calea usoara, nu imi pare rau, ba mai mult decat atat, chiar ma bucur ca am facut pasul.

Configuratia este
– 2 nvme x 512GB – folosit pentru cache, raid0 ca sa am mai mult. Riscul este ca daca moare vreunu as putea sa pierd date…. (filme, vm-uri sau containere de test, deci nimic grav)
– 4 sata x 10TB HGST HUH721010ALE604, raid 5. M-am gandit sa le pun la raid10 dar pierdeam 2 disk-uri de capacitate. Asa un disk poate sa pice si nu pierd date vs 2 disk-uri care pot pica. E safe si asa, parerea mea.
– 32 GB RAM – 2 sodimm-uri de 16GB de la Kingston, pe care le aveam deja.

Likes:
– Compact si cat de cat silentios
– 2 x 2.5gbps retea
– Plex / Qbittorrent / *arr ruleaza direct pe NAS, nu mai trebuie sa ruleze pe nodurile de proxmox
– Out of the box cam orice share ai nevoie, pot sa il folosesc ca timemachine pentru laptops

Software-ul pe care il poti instala pe el este cat se poate de divers, folosesc deja container station si am cateva containere Docker, printre care si tehnitium dns pe care il folosesc pentru dhcp dar si DNS blackhole in locul lui PiHole. Container station poate porni si k3s. Pe langa container station mai este un Virtualisation Station in care poti rula VM-uri micute (nu as recomanda ceva resource intensive din cauza procesorului)…

Consum:
– In jur de 40W in idle. Daca as fi avut sistemul de operare instalat pe NVME-uri ar fi intrat in idle disk-urile rotative si as fi economisit vreo 20W… asta atata vreme cat nu ar fi soft nici un request catre ele (qbittorrent oprit, nfs oprit…) deci nu se aplica.

Il folosesc deja sa rulez din proxmox VM-uri de pe un shared storage (NFS mi-a parut cel mai simplu si rapid), am caching pe acel volum deci nu trag “direct” de pe discurile rotative – cache read-write, evident. Il folsesc sa fac backup-uri VM-urilor din proxmox, zilnic.
In laboratorul de k8s (kubernetes) deja e folosit pentru persistent storage… Very nice!

by ·0 Comments

La munca am tot auzit de Helm și Helm Charts. Termeni care înseamnă ceva gen „instalează x și y cu Helm” sau „upgrade cu Helm Charts”. Deci, ce naiba sunt Helm și Charts?

Pe scurt, Helm este un manager de pachete pentru Kubernetes, iar Helm Charts sunt ca niște rețete. Aceste rețete sunt folosite pentru a instala și gestiona aplicații în Kubernetes. Imaginează-ți că ai nevoie de o aplicație care include mai multe componente (poduri, servicii, deployment-uri etc.). Un Helm Chart îți permite să definești toate aceste componente într-un mod standardizat.

Helm este pentru Kubernetes ceea ce apt este pentru Debian: un tool care îți simplifică viața. Iar pe Artifact Hub (https://artifacthub.io/) găsești peste 16.000 de „rețete” pentru tot felul de aplicații. Bineînțeles, îți poți face și tu propriile Charts dacă ai nevoie de ceva mai customizat.

Pentru ca am vazut Kubernetes Dashboard si pentru ca arata bine, si pare asa… ca daca ai K8S Dashboard sigur te pricepi am zis sa invat cum se instaleaza. Prima optiune – cu Helm!

Instalarea Kubernetes Dashboard cu Helm

Hai să vedem cum putem folosi Helm pentru a instala Kubernetes Dashboard.

Pasul 1: Instalarea Helm pe controller-ul Kubernetes

Mai întâi, instalezi Helm. Este simplu, doar urmezi aceste comenzi, care o sa downloadeze un script, dupa care il faci executabil si il … executi. Headshot!

$ curl -fsSL -o get_helm.sh https://raw.githubusercontent.com/helm/helm/main/scripts/get-helm-3
$ chmod 700 get_helm.sh
$ ./get_helm.sh

Pasul 2: Adăugarea repository-ului pentru Kubernetes Dashboard

Acum adăugăm repository-ul unde este disponibil Kubernetes Dashboard:

$ helm repo add kubernetes-dashboard https://kubernetes.github.io/dashboard/
$ helm repo list

Pasul 3: Instalarea Kubernetes Dashboard

Instalăm Dashboard-ul folosind comanda:

$ helm upgrade --install kubernetes-dashboard kubernetes-dashboard/kubernetes-dashboard \
    --create-namespace --namespace kubernetes-dashboard

Această comandă:

  • Instalează (sau face upgrade dacă e deja instalat) Kubernetes Dashboard.
  • Creează namespace-ul kubernetes-dashboard dacă nu există.

Pasul 4: Publicarea Dashboard-ului

Pentru a accesa Dashboard-ul, îl publicăm pe un port:

$ kubectl -n kubernetes-dashboard port-forward svc/kubernetes-dashboard-kong-proxy 8443:443
$ kubectl -n kubernetes-dashboard get svc

Acum, accesează Kubernetes Dashboard la adresa: https://localhost:8443. Cumva e inutil, ca nimeni nu are un nodurile instalate cu KDE/Gnome si deschid de acolo un firefox ca sa acceseze servicii. Cel mult un curl, un wget… Dar… se poate publica pe ip-ul nodului… ceea ce e mai ok, il poti accesa din afara kubernetzilor.

$ kubectl get svc kubernetes-dashboard-kong-proxy -n kubernetes-dashboard -o yaml > kong-service.yaml

$ nano kong-service.yaml - editam sectiunea spec:
spec:
  type: NodePort
  ports:
  - name: kong-proxy-tls
    port: 443
    protocol: TCP
    targetPort: 8443
    nodePort: 32444
$ kubectl apply -f kong-service.yaml

Acum kong-proxy este expus pe ip-urile nodurilor, pe portul selectat manual de noi, 32444. Nu e optim sa specifici tu porturi… dar avem acces la dashboard.

$ nano cont-dasboard.yaml

apiVersion: v1
kind: ServiceAccount
metadata:
  name: admin-user
  namespace: kube-system
---
apiVersion: rbac.authorization.k8s.io/v1
kind: ClusterRoleBinding
metadata:
  name: admin-user
roleRef:
  apiGroup: rbac.authorization.k8s.io
  kind: ClusterRole
  name: cluster-admin
subjects:
- kind: ServiceAccount
  name: admin-user
  namespace: kube-system

Acum aplicam yaml-ul (o sa faca userul si il pune unde ii este locul) – totul e specificat in yaml.
Avem user si acum ii facem un token. Copy paste in browser la https://ip_nod:8443, acolo unde ne cere.

$ kubectl create -f cont-dashboard.yaml
serviceaccount/admin-user created
clusterrolebinding.rbac.authorization.k8s.io/admin-user created

$ kubectl -n kube-system create token admin-user

Rezultate:

Avem kubernetes-dashboard, am facut un printscreen si l-am aratat prietenilor. O sa ramana aici pentru posteritate, ii gasesc o utilitate cand o sa am mai multe chestii pe k8s. Deocamdata e bun exercitiul ca am folosit helm sa-l deployes, am invatat sa il public pe noduri… si am facut si un user/token ca sa il putem accesa. Minunat!
Ce ar fi interesant, ceva sa expunem serviciul mai usor, metode sunt si chiar există mai multe metode prin care serviciile dintr-un cluster Kubernetes pot fi expuse utilizatorilor finali:

Ingress Controller: Utilizează un controller pentru a gestiona cererile HTTP și HTTPS, oferind un mod flexibil și scalabil de a expune mai multe servicii printr-un singur punct de intrare. Exemple populare includ Nginx Ingress Controller și Traefik.

LoadBalancer: Creează un load balancer extern care distribuie traficul către serviciul din cluster. Exemple includ soluții oferite de cloud providers, cum ar fi AWS Elastic Load Balancer (ELB), Google Cloud Load Balancer (GCLB) și Azure Load Balancer.
On prem poti folosi HA Proxy si Metal ILB

NodePort: Deschide un port specific pe fiecare nod al clusterului, permițând accesul extern. Pe acesta l-am utilizat si pot spune ca pe termen lung nu il vad ca winning sollution dar e foarte rapid sa vezi un serviciu din kube…

Asta cred ca ne indica deja ce o sa incerc next. Primele 2 coloane de mai sus sunt tema :))