Cum definesti o carciuma romaneasca? Cand zic carciuma nu ma refer la “your every day bodega” unde bei pana cazi ca porcu’ sub masa, vorbesc de toate terasele, restaurantele, barurile (si asa mai departe) sub tutela romaneasca, patronaj romanesc si angajati mioritici.
Prin definitie o bodega romaneasca va avea urmatoarele calitati:
1. Muzica va fi data mai tare decat trebuie, va trebui sa vorbesti un pic mai tare ca sa te intelegi cu cel de langa tine. In general muzica e ori house, ori chestii cu piu-piu si poc-poc. In viziunea mea, intr-un local unde stai sa bei o bere cu cineva – fie ca o faci dupa job sau in alt moment al zilei – muzica nu trebuie sa te deranjeze. Trebuie sa fie acolo, pe fundal, sa iti tina companie cand ala/aia cu care vorbesti se duce sa se “usureze” sau sa-si pudreze barna! Nu imi plac carciumile unde muzica e data prea tare. For fuck’s sake, exista deja locuri unde se da muzica tare – CLUBURILE SI DISCOTECILE!
2. Timpul dintre “te rog” si “poftiti” in general iti intrece asteptarile. Nu se intampla de fiecare data dar cand iti aduce cineva nota la timp sau meniul la un minut dupa ce te-ai asezat la masa ramai ca matza holbandu-se la calendar, iti faci cruce si notezi in acel calendar (la care inca te holbezi).
3. Zambitul este optional. Pentru ca iti aduc meniul, inca o cola, oliviera sau nota, tu trebuie sa faci 2-3 plecaciuni. Se uita incruntat la tine de parca le zici ceva de mama… Nu generalizez, nu toti fac asa, dar in mare parte te simti ca ultimul cacat caruia i se face o mare favoare!
4. Daca nu au vreun ingredient in bucatarie iti vor aduce salata/pizza/etc fara acel ingredient. O salata bulgareasca fara sunca presata sau oua nu mai este salata bulgareasca decat pe nota! Nu am reusit sa imi dau seama de ce nu iti zic: “ba nene nu mai avem oua, nu putem sa facem salata ceruta. Doriti fara oua?”
Nu au oua
Voi? Ce “calitati” ati identificat?
Pentru spalat rusinea carciumilor iti recomand “La Piazzetta” situata in spatele blocului unde pe vremuri era Predoleanu, prin fostul tau cartier de resedinta!
🙂
asa stiu si eu cateva carciumi in care esti servit cu placere…
sigur o calitate notabila ar fi si importanta pe care si-o acorda chelnerii din cafenelele de fitze(o singura data am aterizat in dorobanti, eram pentru prima oara in bucuresti, deci am circumstante atenuante, there ain’t gonna be a second time;))cum ziceam…privirile, atitudinea superiora si modalitatea in care chelnerul se chinuie sa mi zica:”buna ba boule/vaco, cu ce te servesc?”, parca vocalele se tineau de maselele lui si consoanele de gingii. ar mai fi si modul in care te masoara cand te ridici ca tot omu de la masa ca sa te duci la buda, ca deh vezica are capacitate limitata, nu tinde la infinit… se roaga parca sa te impiedici si sa ti iei talpasita din cafeneaua lor. ma rog… ultima experienta intrun bar nu a fost, datorita, multumita si gratie chelneritei, una placuta, asa ca intelege-mi frustrarea.
i love the way u write!