The 300 ptr ca iLL’s mentaL implineste 300 de posturi si aproape 3 anisori. Cu aceasta ocazie… avem .ro, asadar cu aceasta ocazie speciala ii rog pe cei care ma au in blogroll sau au link-uri catre mine sa updateze din cu actuala adresa https://ill.ro . Punctual ii rog (in special) pe Adrian Barbu, Alexandra Radu, Alin Farcas, b0gdan.com, Bimus, Blog de iarna, Blogul lui Budescu, Cabral, Ciupercutza, Dan Chiper, Dana Cristiana, Emma, Greger, Grupa1408, hybrid4u, Innocente, JazzyFlyMC, LadyHawk, LeX, Marian Blog, Marius Dumbraveanu, Mikutzu, Mojo, Moraless, peculiarme, PiticStyle, Piticu, Sorin Vlaicu, Tara, Teo, Watt’s zone sa aiba bunavointa sa pointeze catre https://ill.ro 😀

iLL’s mentaL in casa noua: iLL.ro

Casa noua

Tamron 28-200 Aspherical LD

Am cumparat acum ceva vreme un obiectiv Tamron impreuna cu filtru UV 72mm, un Canon EOX IX (SLR pe film) si o geanta. Am dat 400 si ceva de RON. My biggest thrill a fost aparatul, ca obiectivul nu se comporta minunat pe digital.

Numele complet al obiectivului este Tamron AF Aspherical LD. AF de la AutoFocus, LD de la Low Dispersion… Pana aici toate bune si frumoase. Sticla are, este un obiectiv EF, e bun de all around… are internal focus, dar: in capatul de tele rateaza cateodata focus-ul. Am gasit metoda prin care se poate sa-l faci sa focalizeze. Pui punctul de focus pe cer unde nu ar focaliza. O sa faca o cursa de la macro la infinit si inapoi. In momentul in care a ajuns la infinit, ridici degetu’ de pe buton si mai apesi odata. Focalizeaza fara probleme cand esti cu el in 200mm dar numai daca pleaca dinspre infinit! Dupa prima focalizare dinspre infinit merge snur. Nu am inteles de ce face asa. Eu dau vina pe “eventualele probleme care pot fi cauzate de obiectivele foto concepute pentru FILM”. Poti sa-l mai “convingi” sa focalizeze apasand repetat pe buton… Acelasi comportament pe Canon EOS 350D, Canon EOS 400D, Canon EOS 20D, Canon EOS 30D, Canon EOS 40D. Cu manual focus este super OK.

Avand in vedere faptul ca este un obiectiv SH, de pe vremea dinozaurilor, conceput pentru FILM eu as lasa mandria deoparte as zice ca este super ok. Aici niste foto facute cu el.

Tamron AF SP 17-50mm f/2.8 XR Di II

Obiectivul Tamron 17-50mm f/2.8 este subiect de controversa in lumea foto. Unii il sustin si recomanda, altii il vor L-uri, altii nu stiu despre ce e vorba si nu ii acorda nici o sansa pentru ca altii recomanda L-uri. De mentional ca este compatibil numai cu senzorii crop 1,5/1,6x… iar mie imi place la nebunie!

Sa incepem cu review-ul:

Constructie: Obiectivul este construit din plastic, are montura din metal si accepta filtre de 67mm. In pachet primiti obiectivul, capacele si un parasolar. Inelele de focus si zoom sunt din cauciuc dur/striat se rotesc invers fata de cele de la Canon dar ar trebui sa va obisnuiti repede. Aveti un switch de lock care nu lasa obiectivul sa se extinda sub propria greutate (lens creep) in timpul transportului, dar nu il veti folosi decat dupa ce veti utiliza multa vreme obiectivul. Zoom-ul se misca un pic cam greu (cel putin la mine ca este nou) dar cu timpul se va “lubrifia”. Pentru constructie as acorda 9 din 10 puncte. (-1p pentru plastic)

Optica: 13 grupuri si 16 elemente, diafragma: 7 lame circulare pentru un “bokeh” frumos. Datorita opticii foarte bune rezolutia acestor lentile este excelenta si reprezinta cea mai buna alegere din gama. Pe toate focalele a avut rezultate bune, iar de la f3.5 pot spune ca da rezultate excelente, cu diafragma deschisa la f2.8 este un pic soft in colturi. Comparativ cu Sigma 17-50mm/f2.8 acest obiectiv se prezinta mai bine. Sigma are o rezolutie mai putin buna, aberatii cromatice mai accentuate si nu a reusit sa controleze “lens flare” ca in cazul tamron-ului. Distorsiuni: la 17mm apare efectul de butoi dar este neglijabil. Culorile reproduse sunt bune, vigneteaza mai putin decat Canon 17-55 IS, dar nu are Image Stabilisation si USM, Full time manual. Toata lumea a laudat optica acestor obiective!

Operare: Focus rapid dar este destul de zgomotos – daca ai avut obiective Canon USM cu siguranta “feature-ul” acesta te va deranja. Referindu-ne strict la acuratete mie nu mi-a dat chix pana acum. Focalizeaza precis, iar pe lumina slaba (ma refer la atmosfera din bar-urile iluminate INSUFICIENT) duce job-ul la bun sfarsit. Capacul din fata obiectivului se scoate usor, chiar si cu parasolarul pus (chestie imposibila la 28-135 IS USM-ul de l-am avut inainte) iar capacul din spate are o singura pozitie in care intra si nu este compatibil cu unele obiective de la Canon. Eu am reusit sa-l potrivesc cu 50/1.8-ul ca sa nu car dupa mine 20 de capace.

Nu-mi plac:

  • inelul de focus se roteste
  • plastic is fantastic
  • capacul din spate 🙂
  • focusul bazaie

pentax_k100d.jpgDin seria da-mi si mie sa ma joc cu aparatul tau ca sa vad ce si cum… va prezint impresiile mele despre K100D de la Pentax. Este un aparat foto din clasa DSLR evident entry level care mi-a lasat o impresie placuta. Sunetul shutter-ului nu era la fel de love-able ca la 350D-ul meu dar au fost alte elemente care m-au facut sa ma indragostesc.

In primul rand lentilele de KIT: foarte bine construite! Ce am vazut pana acum de la nikon si canon nu m-au impresionat deloc… aratau ca niste jucarii de plastic cu emblema producatorului. Ei bine 18-55-ul de la Pentax arata foarte bine si se simtea si bine in mana. Zoom-ul era smooth, focalizau destul de repede, aveau inel de focus BINE DEFINIT si marcaje pe ele (ceea ce la 18-55-ul meu de la Canon lipsese cu desavarsire – marcajele si inelul de focus). So: foarte tare obiectivul de kit. Mi-a lasat o impresie BUNA!

Body: Nu am ce sa laud aici… 6MP, Image stabilisation cu CCD shift, ditaiLCD-ul de 2.5inchi + status LCD mare… Acum ca sunt obisnuit cu acumulatorii propietari nu pot sa zic ca m-a dat pe spate ca functiona cu 4 acumulatori AA. In minunatia de aparat poti sa mai bagi carduri MMC sau SD. Puteti folosi orice obiectiv facut vreodata de Pentax cu montura Pentax KA. M-a mai dat pe spate ISO3200… ceea ce eu nu am la 350D dar cred ca pot sa ma descurc cu iso 1600 deocamdata :D. As reveni la Image Stabilisation: sa nu va imaginati ca puteti sa trageti cadre perfecte pe intuneric – doar veti putea sa trageti la timpi de expunere un pic mai mari decat de obicei. Avantajul la Pentax este ca au implementat IS-ul in body – deci avem IS pe toate OBIECTIVELE posibile 😀 – mega tare!

Ce nu mi-a placut: Cam slabut la focus pe intunericeala cam incet in rafala… dar daca stau bine sa ma gandesc, mie si asa imi place mai mult sa fac fotografie cu natura, floricele, etc si nu m-ar deranja ca doar nu fac fotografie de sport… Pe lista cu “nu mi-a placut” se mai afla lipsa unui beculet care sa ilumineze status LCD-ul, meniurile si bufferul extrem de mic pentru rafala.

Conculzii: it’s fucking awesome dar m-am invatat cu canon-ul meu. *[later edit] la recomandarea iepurelui albastru: vreau sa va mai mentionez ca la capitolul “calitatea imaginii” nu este minunat. Am omis acest aspect 😀

Primul aparat foto a fost un Olympus Superzoom 70G. Mergea cu film, 38-70mm/4.5-8.5, avea blit si cred ca nu am tras mai mult de 3 filme cu el. De fiecare data cand faceam o poza folosindu-ma de ZUM ca sa incadrez iesea un rahat de poza… in fine nu mi-a placut.

Al doilea aparat foto a fost un Canon Powershot A60. Digital, 2 MP, 3x zoom optic. A fost aparatul care l-am invatat ca pe propriul buzunar, aparatul pe care inca il mai am dar nu il mai folosesc. Intotdeauna mi-am dorit sa ii cumpar lentile suplimentare pentru zum, intotdeauna am vrut sa pot sa ii extind capabilitatile de camera compacta, sapuniera mult iubita.

00022997-maly.jpg

Al 3-lea aparat inainte de Canon EOS 350D a fost trecerea la 6MP, 12X zoom optic.. etc -> Panasonic Lumix FZ7. L-am echipat cu filtre, adaptor de wide si ma mandream cu el ca era posesor de lentile Leica luminoase 36-432mm/2.8-3.3 dar anu imi placea senzorul facut de ei. La ISO ridicat zgomotul era mai mult decat suficient ca sa fi obligat sa nu tragi la iso mare… Overall e foarte misto aparatul. Ai Image Stabilisation (Mega O.I.S), adica misca o lentila ca sa nu le iasa pozele miscate alora cu parkinson, acumulatorul tine cam 500 de cadre si e minunat ca in pachet vine cu tub adaptor si lens hood.

Focalizare – Autofocus si manual focus. Este rapid la autofocus si calculeaza bine distanta; pe manual focus se schimba toata situatia. ai un joystick cu care te chinui asadar manual focus este doar un feature de care slabe sanse sa te folosesti (eu nu prea l-am folosit). Pe autofocus nu m-a dezamagit niciodata – flawless.

White Balance – pe langa modurile presetate ai 2 custom WB. Ca orice aparat foto digital la lumina de bec (wolfram sau … BEC clasic) cam da gres si scoate o poza mai mult portocalie… iti faci singur white balance-ul si totul o sa fie ok si la lumina de bec.

Zoom – 12X iar in rezolutii inferioare (automat se face crop la senzor) ai 16.5X… nu este vorba de zoom digital – este acelasi efect ca la SLR-uri cand ai crop-ul acela de 1.x din cauza ca nu ai full frame.

Display/Viewfinder: Aici panasonic a dat gres. Viewfinderul si display-ul aveau CLAR nevoie de mai multi pixeli. Ei au pus 150.000 de pixeli pe un display de 2.5 inch… alti puneau 230.000 de pixeli… so pentru display nota 4. S-au zgarcit la maruntitsuri ca sa il scoata un pic mai ieftin pe poarta fabricii, dar au dat cu mucii in fasole aici.

Inca o chestie neplacuta – USB 1.0! Toti au 2.0… iar s-au zgarcit la bani marunti si pun pariu ca daca nu aveam card reader ma umpleam de nervi 🙂

Daca aveti ocazia sa treceti de la un aparat compact la acest bridge – GO FOR IT! Este un aparat superb, usor, bun pentru o multitudine de ocazii, ca dimensiuni este ok, poti sa il folosesti si in ocazii mai candide fara sa sperii lumea. Ca sfat: nu va lasati impresionati de adaptoarele de zoom 2X sau chiar 3x de pe piata chiar daca veti avea un 24X optic 72-800mm. Nu fac decat sa strice optica deja existenta. Veti avea un aparat dezechilibrat cu aberatii cromatice, culori sparte, cu un image stabilization inutil in aceleasi conditii… Interesante sunt adaptoarele WIDE 0.45X – 0.7X la care se desface prima lentila si ramane ca adaptor de macro. Rezulatele sunt OK iar pe partea de macro o sa ramaneti impresionati de ce o sa scoateti. Recomand sa tineti pe aparat tot timpul un filtru UV – se monteaza tubul adaptor, pe tub se pune filtrul iar lens hood-ul puteti sa il aveti in permanenta pe aparat montat cu petalele inspre voi, iar cand aveti nevoie de el sa il intoarceti in pozitia normala – este foarte rapid de demontat si montat la loc.

Cam atat ma lasa inspiratia sa scriu (in 3 zile…). Altele va las pe voi sa descoperiti. Daca aveti intrebari, nu ezitati!