Alergatul pe blocuri

alergatu-pe-blocuri.jpg

Sa atepti o surpriza este ceva groaznic. Eu sunt mai curios de felul meu si ma macina “CE?” “CUM?” “DE CE? si bineinteles “CAND?”

Bezmetic nu? Ca sa nu isi piarda farmecul asteptarea sau intrebarea trebuie sa iti gasesti o ocupatie sa nu te gandesti la surpriza. Cuvantul surpriza ma aduce cu gandul la vremurile cand mestecam guma turbo (turcismu naibii) si aveam in camera mea sute de bucati de hartie pentru mine foarte valoroase cu poze cu masini, avioane si alte dracovenii. Cand eram copil oricum aveam alte ocupatii imbecile de 10 ani. Ocupatii deconectante si acum. Masinute mici din metal care imitau oarecum modelul original, sarme fire si beculete ca eram minitehnicus, vise noapte cu nave spatiale si plimbari nocturne cu patul zburand prin cartier… acum…

ACUM? acum e frumos. Avem computere si internet si capul imbibat de mizeriile si mucegaiul cotidian. oameni nervosi, probleme cu munca / job-ul, discutii in contradictoriu cu oricine, inuraturi pe strada (pe shoferi), facturi de platit, nevoia perpetua de bani… s.a.m.d.

Vreau sa fiu din nou copil. Vreau sa pot atinge inocenta pe care o aveam cand eram copil INCA O DATA in viata asta putreda si urat mirosind. Imi doresc cateodata ca timp de 2 luni sa stau undeva unde pasarelele sunt pretudinteni, unde orice pasarica poate fi arsa ca sa nu imprastie gripa aviara, un loc unde poti dormi mai mult de 4 ore pe noapte si sa nu te treazeasca rahatul de telefon mobil cu sunetul lui atat de stresant (Eu am un ringtone foarte stresant).

Pe langa toate acestea vreau sa am bani. atat de multi incat sa dau si la altii!

& still … mint rubbing calms me down! What calms u down?

Sharing is caring

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.