Acum ceva vreme (cred ca au trecut 4 ani) am cumparat de la o prietena un obiectiv foto supraangular, adica SUPERWIDE. Cea mai bun alegere din punct de vedere calitativ/pret. Optica superba, constructie extraordinara si rezultate pe masura. Este vorba despre Tokina 11-16mm, cine are asa ceva stie sa-l aprecieze si sa-l laude ca are de ce. Eu inca sunt foarte multumit de exemplarul meu doar ca a venit momentul sa-l trimit in service, de aici toata ideea pentru acest post.

Cand achizitionati un obiectiv foto sau orice echipament este indicat sa aveti in vedere si usurinta cu care veti duce acel ceva la doctor, in service. Tokina asta al meu a fost cumparat din Japonia, deci nu am cum sa-l duc la service-ul lor (oricum a iesit din garantie) iar F64 nu mi-a raspuns de fel la email-ul trimis – banuiesc ca nu vor sa ofere contra cost serviciul de care am eu nevoie. Defectul pe care il are banuiesc ca este cauzat de cablul flexibil care comunica electric cu diafragma, de la 11 la 13mm il pot folosi fara probleme dar de la 13mm la 16mm nu pot sa inchid diafragma mai mult de f4. Acel cablu flexibil este intis la maxim cand obiectivul este la 16mm si este super-relaxat cand este la 11mm… eroare de design? Evident!

La Tokina 12-24 (prima versiune, click ca-i film si exemplifica ce zic eu :)) acesta este cel mai frecvent defect pentru care sunt trimise obiectivele in service iar 11-16 nu este foarte departe ca design 🙂

Asa, sa revenim la service: in Japonia nu are sens sa-l trimit, F64 nu mi-a dat nici un raspuns, in mesterii care sunt in piata nu am incredere (nici macar nu cred ca au cum sa faca rost de piesa (cablul si/sau alte piese)) , eu nu ma bag la bricolat ca stiu ca o sa imi dea gres… Singura optiune este sa-l trimit la Tokina Service Europe, localizat foarte convenient in Olanda, deci sa-l ambalez, sa chem UPS-ul (in Posta Romana NU am incredere), sa astept sa ajunga la ei, sa astept un telefon sau email cu pretul reparatiei, sa dau sau nu acordul, sa-l repare, sa platesc (plata prin banca, nu accepta decat transfer bancar) si sa-l astept acas, cu degetele incrucisate.

Ce poate sa se intample rau? Sa ajunga lovit si sa-i dezalinieze optica (cel mai grav lucru) sau sa nu mai ajunga… (dar aici avem asigurare la UPS, 400Euro). Daca ajunge chiomb il trimit iar la ei, daca nu mai ajunge… alta mancare de peste! Totul este o aventura. Daca aveam service in Romania sau se baga una din firmele de prestigiu in domeniul foto eu ma duceam ca patronu la ei la sediu, plateam o suma de bani (probabil ca cer avans in situatii d’astea) si asteptam. Cand venea obiectivu eu doar ma duceam, testam si daca era bine il luam…

Stam foarte prost la capitolul asta, pe partea de service echipamente foto, nu conteaza ca-i Canon, Nikon, Olympus, Sony sau ce mama ei de marca ai ales. Pe toti ii aud ca se plang, ca le tine prea mult echipamentul in service, ca-i duce cu zaharelu! Sfatul meu este sa luati si acest factor, service-ul, in considerare cand achizitionati un obiectiv – fie nou, fie sh).

Ca fapt divers: cei de la Tokina Service Europe mi-au raspuns in aceeasi zi si mi-au dau un estimate maxim (daca se schimba tot, de la cablu pana la mecanismul de diafragma + manopera + transport), 160Euro. Asta inseamna un maxim de 200Euro (plus transportul meu, pana la ei). Luni sun la F64 si le zic problema mea, daca nu am un raspuns pozitiv sun la UPS in aceeasi zi si trimit obiectivul in OLANDA!

[UPDATE] Mi-au raspuns F64 da’ am trimis individual. Nu am vrut sa fie o terta parte care sa isi mai adauge alte costuri…

Recent am avut curajul sa bag lopata in card si sa imi cumpar un DSLR. Am cautat si am cautat pe net review-uri, am facut comparatii, am studiat piata de obiective, preturi la anexe, dimensiuni etc. Dupa 1 luna de review-uri m-am hotarat. Ma duc la F64? si imi cumpar un 350D, sau un nikon d40(x).

normal_canon_tele.jpg<—- Cool shit huh?

Ajuns la fata locului, m-am delectat cu aparatura foto expusa spre vanzare de F64. Dupa putina vreme am fost abordat de un tip de presta acolo. ii zic ca sunt interesat de un 350D sau de un d40X. Le scoate din vitrina si incepe sa imi explice, ca sunt doua aparate identice ca performante pentru un incepator, ca obiectivul de kit este dezamagotor cateodata si… ca conbteaza foarte mult cum iti sta in mana aparatul, cum iti place ca meniuri, cum iti place sunetul shutterului (so.. detalii de zi cu zi care noua incepatorilor ne par neinteresante).

350D – 8mp, fara auto iso.. etc (daca v-a interesat… citeati review-ul din link-ul de mai sus). Il tineam destul de bine in mana, meniurile le cunoasteam, shutterul avea un sunet placut, prietenii au si ei 90% canon… obiective se gasesc.. etc. Inainte sa revina 350D la oferta de lichidare stoc eram pus sa cumpar un 400D. Mai scump cu 8 milioane in versiunea de kit, in plus avea un ecran mai mare, nu mai avea ecranul de status, avea senzor cleaning (auto nene), 2MP in plus pe acelash senzor… dar pus in balanta 350D-ul cu aceeasi forma si feature-uri cu minusurile de mai sus ma atragea mai mult.

Pareri? Este un aparat minunat. L-am incercat pana acum numai cu obiectivul de kit si nu m-a dezamagit. De la Lumix FZ7 pana aici… este un pas IMENS. Fara zgomot la iso mai mari, fara greutate in focalizare, shutter rapid…? Mi-ar fi placut si optiunea de tele… dar poate la urmatorul obiectiv.

Parerea lasata de d40X + obiectivul de kit. La fel ca cel de la canon tot un obiectiv 18-55mm / 3.5-5.6. Mai mult avea 10MP. Senzorul era facut de sony si era ccd (canon merge cu cmos). Aici nu pot spune decat ca am urmarit sfaturile unui – o sa ma grabesc sa ii spun prieten? – fotograf la JN: Captorul (senzorul) de la canon este mai bun [PUNCT]. Nikon nu avea senzor cleaning dar nici 350d-ul, pe nikon nu aveam display de status, dar aveam un ecran mai mare… whateva! Ce nu mi-a placut? Am incercat sa schimb sensibilitatea ISO (care ajungea cu boost pana la 3200) dar m-am plimbat prin meniu de mi-a venit RAU! M-am mai plimbat prin meniu si la fel… e prea intortochiat. Sa schimbi tipul focus-ului… parca… era prea complicat… White Balance… la fel.. nevermind! Poate era? mai usor dar nu m-am prishiput eu! Apropos de focus. Nikon are 3 puncte de focus – 350D are 7 – 400D are 9 😀 aici ce sa mai zic? 1-0 Pentru 350D! La nikon povestea cu obiectivele este cunoscuta… nu poti folosi obiective mai vechi decat pe full manual iar la canon este numa lapte si miere. I don’t give a fuck! Sarim peste niste mici detalii cum ar fi ca nikon are obiective mai ieftine…da’s rare (ei bine nu-s chiar asa de rare) si ajungem la momentul in care am tras cateva cadre: nikon a scos un zgomot foarte urat… ca doua bucati de plastic… gen casete audio care se loveau una de alta. EWW! Iar obiectivul se plimba cam mult pana facea focus (cred ca mergea pe ghicite). SI m-am hotarat:

“SA FIE CANONUL VA ROG, si mai vreau un card CF de 1GB – cel mai rapid plus un filtru UV!”. And there we go. Nici nu vreau sa ma gandesc la banii ce-i voi mai? cheltui 😀