Aventura a inceput (din decembrie) dar nu se pune ca nu am poze cu fundatia.
Tag: iLL’s Crib
… si ce-ai mai facut?
Pai ce sa mai fac? Saptamana asta a fost una speciala pentru mine, este acea perioada a lunii in care nimic nu merge cum trebuie.
Ma gandeam la photowalk.ro ca a trecut destul de multa vreme de cand l-am lansat si este un proiect semi dormant, as vrea sa fac ceva de genul photowalk.ro/constanta sau photowalk.ro/brasov dar trebuie sa ma gandesc la modalitatea de a le integra cu photowalk.ro astfel incat sa fie un tot unitar. Desigur trebuie cate o persoana din orasele care vor sa intre in photowalk.ro sa se ocupe de anuntat photowalk-uri si sa puna poze pe site dupa ce termina. De asemenea, ma mai gandeam sa intreb in stanga si in dreapta de cine s-ar baga sa ajute cu un banner, cu un post despre photowalk.ro, persoanele de la care asteptam asta prieteneste failed si mie nu prea imi place sa cer “ba fa’ si mie un post, zi de photowalk.ro”. Asadar, care vrea sa intre in comunitate si sa faca ceva… noi suntem deschisi 😀
Apropos de fotografie, in ultima saptamana am renuntat sa car dupa mine mai multe obiective. Am ramas in trusa cu Canon 50/1.8-ul si cu Tokina 11-16/2.8. Pe aparat tin 50-ul si cred ca este mai bine asa pentru ca e mai usor ghiozdanul 😀 si de lasat aparatul acasa nu este o optiune ca nu stii niciodata cand iti vine pofta de poze.
Acasa am rufele intinse in baie de o saptamana, trebuie sa calc niste tricouri… mi-e lene sa le strang, tot zic ca imi prind cuierul nou de perete dar trebuie sa imi iau niste dibluri mai lungi ca e perete de BCA, mai imi trebuie o masuta de cafea si un tablou in sufragerie… dar fuck it… no rush!
Acum ma doare un pic maseaua, ma pregatesc sufleteste de weekend si injur politicienii – vin alegeri si au inceput sa apara pe stalpi afise cu fetele lor umflate!
PS. Pe photowalk am pus un post despre Leica. Poate va intereseaza sa cititi despre producatorul legendar de echipament foto…
Monopoly si zaruri digitale
Sambata ne-am adunat la mine cu scopul: monopoly, sanwitch-uri si un pahar de bere/vin.
Acestea fiind spuse, ne-am pus la joc, am aranjat pionii, am impartit banii, ne-am asezat la joc dar sa nu ne vina sa credem, aveam un singur zar fizic. Optiunile erau limitate:
– inca un zar il facem din paine
– cumparam un zar din benzinarie (poate doua) ca in magazinele din jur… oha!
– dam de 2 ori cu “zarul”
Avantajul nostru a fost ca TSK, Vlad si Jamayk sunt mai brainiaci si s-au apucat de programat un zar. Daca vreti sa dati cu zarul lor (dublu si adunat) click aici… Jocul s-a terminat cu Jamayk “the winner”, latifundiarul, bancheru’, îmbelşugatul, îndestulatul, avutul, înstăritul, chiaburul, bănosul, găzdacul, taxiditul. Inca banuim ca a masluit zarurile…
Dupa joc ne-am uitat (nu toti) la Slumdog Milionaire. A fost o seara faina!
PS. The pics, copyright TSK.
Cooking Party @ iLL’s Crib
Chestia asta imi doresc sa o fac cam de atunci de cand cochetam cu gandul ca voi sta la casa mea…
Ideea nu este una originala, ci am avut parte mai demult de un “Cooking Party” dar nu a mers tot conform planului pentru ca in ciuda celor discutate la bere cu el (grup restrans, mancare buna, good times) a invitat toate cunostiintele lui ca “free food” si am ajuns sa mancam spaghete, multi oameni, not so good times.
Asadar: ieri (adica sambata) in loc sa mergem la Deko (pentru nu stiu ce motiv s-au dat toate rezervarile, mesele, berile) am zis sa facem Cooking Party, adica sa ne gatim ceva bun, sa bem ceva bun si sa vedem un film bun, asa intre prieteni. All went as planned, am gatit, am baut, am vizionat.
iLL’s Crib si instalatorii
Azi am stabilit ca intre orele 10 si 10:30 vin sa repare (evident contra cost) legatura picuranda de la calorifer. Am pus ceasul sa sune fix la 9:30 ca sa nu ma prinda adormit. M-am trezit, am baut cafeaua si intr-un final (evident trecut generos de 10:30) a venit unul din ei, a constatat si a plecat la o lucrare + cumparaturi de piese. “Venim pe la 1 – 1:30!”
Ghici la cat au venit? 18:30… Nu avea sens sa cer explicatii, eram fericit ca au venit si scap de stresul care nu ma mai lasa sa dorm noaptea – picatura chinezeasca de pe returul caloriferului. Acum aveam nevoie sa oprim apa si sa golim instalatia.
La etajul 5 sta renumitu Nea’ Popica – Domnu’ Popescu. El are cheile asa ca … sun 1 data, de 2 ori, de 3 ori… nimic. Intr-un final raspunde (cred) nepotul care isi facea baie. Domnu’ Popescu nu este, e plecat (cel mai probabil sa traga la masea), asa ca il sun pe presedintele blocului, nea’ Razvan, dar asta nu stie absolut nimic, nu stie cine are cheie, nu stie cine ar trebui sa aiba cheie… el este doar presedinte. Trecem peste asta ca mi-a zis ca are cineva de la 3 cheia (dar parca mai devreme cu jumatate de minut nu stia nimic, ridica inocent din umeri). I got the key.