by ·0 Comments

Am început “proiectul casa”, urmează să se finalizeze undeva in vara lui 2018. Resurse din proiect: dezvoltator, arhitect, constructor si noi pe post de client. Dezvoltatorul ii subcontractează pe cei doi si noi vorbim doar cu el.

De la postul anterior cu casa s-au întâmplat multe, am trecut prin multe stări, mai multe de nervi decât de încântare și bucurie. Am semnat un ante-pre-contract și până astăzi am avut discuții cu arhitecta. Până la arhitectă s-a ales lotul și am verificat cărțile funciare… Astăzi am terminat discuțiile cu arhitecta – toți pereții sunt la locul lor, avem ferestrele, acoperișul, terasa, ușile, tot – am “bătut palma” printr-un email. 5k well spent!

Simt ca s-a relaxat sfincterul și că de acum totul o să fie ca pe roze dar in același timp nu am încredere in ce simt. Viața e plină de surprize! Pare să fie ca atunci când te duci la șef să te muștruluiască dar simți că pune vaselină și te bucuri, da’ fix când zici in sinea ta că nu e așa de rău iți aruncă un pumn de nisip acolo… și de atunci începe să doară și să usture 🙂

Până acum nu a semănat deloc cu pre-apartamentul. Când cumperi un apartament e ca la imprimanta – WISWIG! Vezi releve-ul și gata, ai bătut palma, ai dat banu, mai stai un pic și te muti. Visez doar cote, înălțimi de pervaz, uși care se deschid pe stânga, uși care se deschid pe dreapta, ferestre, scări, debarale sub scări, mașini de spălat… iar niște cote. Am ruleta la îndemână, stă undeva lângă telefon, și când văd o cotă trag ruleta și măsor, ca să vizualizez! Cote, rulete, hp, releve, cote, rulete, bugete!

Urmează constructorul! Parchete, cote, bugete… țevi, circuite, betoane si poroterm. Cuvântul cheie rămâne tot “cote“.

by ·0 Comments

Vand vila, fara defecte ascunse, constructie solida, curte mare, termopane, proaspat renovata! Are centrala pe gaz, canalizare, curent electric dar si de aer. 100.000E fara TVA

Când te apucă, te apucă bine: întrebarea anului este casă (pe pământ) sau continuăm viata în apartament, la bloc? Am mai avut dilema aceasta si anul trecut dupa ce ne-am intors din concediu. Este ceva repetitiv… ciclic…

Variantele vin ambele cu avantaje si dezavantaje si cu adepții de rigoare, încurajați cu frenezie de fanaticii fiecărui stil de viata. Pe forumuri nu trebuie citit ca ajungi ca Bula, cu mai multe întrebări… dar satisfăcut de cafteala stilul rocker vs depeshist intre fanii facțiunilor casa/bloc.

Comentariile postului asta fac tot deliciul, am aceeași întrebare și eu. Oare cum o fi? Sunt născut și crescut intre blocurile gri, nu îmi place nămolul. Am stat toată viata mea la 7+, deci am urcat la scări de mi-a ieșit pe urechi… prin urmare îmi plac scările. Mi-ar plăcea sa am o scara în casa mea, măcar un etaj. Nu îmi place să aud manele de la vecini după 22:00 dar nici nu vreau să îmi bata în țeavă dacă ascult “Loredana” la maxim. In casa mea fac ce vreau, când vreau, in limita bunului simt! Sunt de părere ca facilitățile de genul apa calda, apa rece, curent electric, internet de mare viteza ar trebui sa fie accesibile la fel ca fetitele pe centura – oferta bogata, preturi mici. Dacă apa rece nu e, o lași să se răcească, dacă nu e caldă.. o încălzești.. dacă gaze nu sunt și nu-i nici fasole… e nasol. Nu mai zic de curent și internet… curentul e sfânt – telefonul se încarcă de la curent, internetul merge pe curent, televizorul tot pe curent. Deci nu vreau sa se întrerupă si vreau sa fie din abundență. Grădinăritul pare o idee bună, dar in afara de 5 orhidee cu care’s subiect de caterincă… nu-s mare agricultor. Am pisică.

Drept urmare… Ne tot șoptim că ce bine ar fi intre-un ansamblu rezidențial, cu căsuțe P+1, undeva în 120mp, poate în zona de nord, poate Chitila, poate Corbeanca, poate la anu… poate mai târziu dar să fie curte in spatele casei. Financiar este fezabil, poate vor mai crește prețurile dar eu nu știu nimic despre viața în acest gen de complex rezidențial și internetu-i sursa cea mai buna de informație (și download pentru “rație”). Ce am aflat până acum:

  • e mai bine cu canalizare, fosa e nașpa – dar am mai auzit că unii au stat cu fosa 3 ani până au chemat vidanjorii și așa… au cam venit degeaba. Se poate așa ceva? Oare ce-au făcut 3 ani? Constipați maxim? Cu ochii roșii, bulbucați nu faci nimic… de nervi și angoasă.
  • pică curentul în draci, în special iarna, atunci când bate vântul, atunci când plouă și când strănuți zgomotos…
  • e bine sa ai gaz pentru incalzire, iarna poti sa platesti 400 ron minim pe incalzire (casa normala, P+1 > 100mp)
  • trebuie să tunzi iarba și să ai grija de vegetația ta – asta îmi pare chiar normal
  • sunt câini vagabonzi care dărâmă pubelele și urla la luna. E bine când e înnorat si in timpul zilei…
  • Poti avea probleme cu șoricei (nu cable-ties, cum știm noi in IT) + alti daunatori

Sunt sigur că mai sunt aspecte la care nu m-am gândit și nici prin cap nu îmi trece ca trebuie sa o renovezi si sa o îngrijești… ca nu e ca la bloc 🙂 Nu e? As fi jurat ca este identic si la fel.. drept urmare, as sta de vorba cu cineva care locuiește in condiții de “ansamblu rezidențial” si a plecat din București pentru o viata în natură, înconjurat de verde, porumb si lanuri aurii de grâu, bogăția tarii.

Try and buy?

by ·0 Comments

Maine iar sunt nevoit sa imi iau liber sa ma duc la cumparaturi.

Inca 6 saci de Murexin, silicon (nu da-la de tzatze), profile si niste placi. Enervant domne sa nu iti dai seama din prima de cati saci, cate kilograme, cate cutii de faianta ai nevoie la fix, cate coltare si asa mai departe.

Asta ar fi al 4-lea drum la cumparaturi, poate asta o fi cu noroc. Am dormitorul gata, baia aproape gata, s-a inceput treaba in bucatarie si mai e de munca in sufragerie, dormitorul care nu o sa fie dormitor ci birou si in hol. Dupa asta vin chestiile de finete 🙂 cum ar fi mobila si ornamentele dar sa nu uitam de curatenia dinainte de mobila…

Fuck cat e de lucru!!!

by ·4 Comments

Ieri am avut inca o zi de concediu, zi buna de carat pachete de gresie si de faianta pe patrujdegrade sau chiar mai mult (celsius) la umbra.

Am plecat de dimineata, pe la 9 si ajunsi la Valea Cascadelor pe la vreo 10 am inceput sa cautam din nou gresie si faianta. Stiam ce gresie si faianta cumparam dar era o mica problema. Aia nu mai aveau stoc si noile stocuri se updatau peste 3 saptamani. Eu nu pot sa astept 3 saptamani, in 3 saptamani planuim sa terminam zugraveala!

Faianta pe care vroiam sa o cumpar pentru baie trebuia cumparata de anu’ trecut ca la toate magazinele unde am fost era expusa dar nu mai aveau in stoc. Aia sunt 11 magazine care o comercializeaza dar depozite… numai unu. Mai aveau 3 cutii pe care am ineles ca nu e bine sa pui baza ca sunt sparturi si dai banii degeaba. Povestea faiantei din bucatarie a fost un pic mai vesela, aveau stoc, dar erau la fel ultimele 7 cutii pe care cand le-am vazut am zis ca nu se merita. Cutiile erau lovite in colturi si cred ca au stat in ploaie, cartonul fiind umflat si jegos. La gresie tot aceeasi poveste. Aveau cap de stoc, iar la modelul care vroiam sa il pun in holul de la intrare si bucatarie aveau cateva cutii prin targu mures (alea le luam de la magazinul Cesaromului, cel de langa sediul Vodafone).

Continue reading

by ·2 Comments

Tara lui Nimeni Voda, Romania!

De ce ii zic tara lui Nimeni Voda? Pentru ca nimeni, niciodata nu o sa poata sa iti ofere o informatie care sa te ajute, pe nimeni nu intereseaza nimic, toti ridica nestiutori din umeri.

Ieri am fost cu instalatorul (pe care nu l-am mai cautat, am mers la sigur cu cel care ne-a mai facut lucrari in casa) si ne-am apucat de treaba. Aveam nevoie sa oprim apa 1-2 ore sa punem robineti, mufe rapide si am urmat informatia asa cum ne-a fost oferita. Etajul 3, vis a vis de lift, ar fi trebuit sa fie solutia, omul cu chestia aia numita cheie de la subsol. Am batut la usa: nu domne, omu cu cheia sta la 4, presedintele asociatiei. Ma duc la etajul 4, sun, raspunde una pe la 28 de ani. Spun povestea ca-s noul vecin, ca avem nevoie sa oprim apa sa punem niste robineti dar entuziasmul a fost intrerupt de un raspuns simplu: tata nu are decat stampile. Mi-am permis sa fac o gluma, ca ma descurc si cu stampilele dar am primit alta informatie: administratoru sta in scara vecina la etajul 6. Cobor, ajung la scara vecina si intreb pe un nene de administrator care tocmai plecase, imbracat in tol festiv.

Fuck!

Ma asez pe bancuta din fata scarii si ma pun pe asteptat un vecin, o vecina sa intreb daca stie pe cineva cu cheia de la subsol. Am stat 5 minute si a venit si vecina cu raspunsul, detinatoarea adevarului absolut: un asanumit “holder of the ring”, misticul nea’ Popescu de la 5.

Nea’ Popescu avea cheile, nea’ Popescu are motan, nea’ Popescu este pensionar, asadar aplaudati-l pe nea’ Popescu!