smart hubDupă 2 luni de Smart TV am cum sa trag niște concluzii, în aroganța mea.

Smart TV înseamnă mult dar la început de drum tehnologia este ca niște picioroange pe care încerci să le folosești dintr-un scaun cu rotile:

– vreau să pot monta share-uri SMB/Cifs și să vad filme fără DLNA – ar trebui sa fie posibil că doar în spatele majorității Smart TV-urilor stau linuxuri.
– majoritatea serviciilor “mișto” nu au ajuns încă în România. (netflix/hulu)
– experiența de a înlocui calculatorul cu smart-tv-ul pentru facebook și browsing este foarte… neplăcută (chiar dacă ai tastatura externă)
– vreau să pot instala un webcam fără să fiu blocat în ce vinde producătorul (skype reasons)
– vreau ca în 2 ani să primesc software în continuare, să nu se gândească ei că peste 2 ani pun alt sistem de operare… (și de acolo backwards compatibility no more)
– 2 core-uri de procesor cum se lauda H6400 de la Samsung pare insuficient.
– putin spațiu de aplicații – în telefoane deja 8GB ROM e putin, la TV-uri 2GB maxim

De ce nu prefer un share simplu fata de DLNA? Pentru că după ce adaug un film trebuie să rescanez tot discul unde-s filmele și asta durează (miniDLNA pe un Asus RT N56U în care am conectat un HDD USB de 1TB). Partea bună este că m-am obișnuit cu așteptatul, că am eliminat un calculator de pe care puneam filme și că am scăpat și de STB-ul celor de la RDS (am pus card ci+). Am folosit de 3 ori browser-ul, am dat drumu de 4 ori la youtube ca sa pun o muzică… și am deschis o singură dată Facebook-ul :)) Până acum nu cred că Smart TV-ul mi-a făcut viața mai ușoară, că televizorul conectat la internet poate să te scutească de drumul până la ghiozdan unde ai tableta sau telefonul. Este doar un drum pe care s-a pornit și acum se fac primii pași. Din păcate televizoarele non-smart devin din ce in ce mai rare și mai slabe ca performanta a imaginii / LCD-ului decât cele smart cu 3D.

Smart TV este o poveste frumoasă, SMART înseamnă mai mult un televizor conectat la internet, televizor care nu face mare lucru în plus, față de cele NON Smart. Mai mult decât atât, din cauza implementărilor zgârcite ca resurse (CPU & RAM) schimbatul canalelor are un mic lag, acceptabil iar plimbatul prin EPG răspunde la fel de greoi. Să poți vedea clipuri de pe Youtube sau să-ți conectezi ecranul telefonului mobil la televizor sunt chestii fine… să pui pauză filmului e genial, să înregistrezi filmul ca să-l vezi mai târziu e și mai mișto!

Ce mai… tehnologia asta… ceva de vis 🙂

h6400Dacă știam în 2007-2008 ce sa aleg sa pun pe comoda TV, în sufragerie, probabil ca acum nu eram asa de uimit de diferențele de calitate ale panoului LCD si ale facilităților oferite. Ma gândesc ca probabil nu ma uitam ca broasca la bariera…

Pentru o perioadă îndelungată, aproape 2 luni, am bătătorit forumuri și review-uri de Smart 3D LCD, comparând termeni de care nu auzisem când ma uitam la Sirius 208, cu 8 programe, fabricat în Romania la Electronica S.A. Lucrurile erau mai simple pe vremuri – oferta redusa, puține alternative – dar progresul în tehnica ne pune în fata ochilor răspunsurile viselor de când eram mici sau măcar de-atunci când aveam unghiile moi. Când am avut primul televizor cu telecomanda (un NEI de 51 sau 54cm, cu tub și teletext) am scăpat de comenzile pe care le primeam “Paul, dă pe programul 1, Paul dă pe 2…”, aveam dreptul sa stau relaxat în canapea!

Televizoare… Se găsesc cam pe toate drumurile, fiecare expus cât mai elegant, fiecare lăudat în fel și chip de producător. La prima vedere poți sa iți iei ce-ti place ca toate sunt cele mai bune, doar sa ai noroc sa nu prinzi unu cu defecte ascunse si sa te plimbi aiurea cu el prin service… dar sa nu credeți ce am zis mai devreme, este o capcana!

Primele opțiuni pentru înlocuirea bătrânului Sony KDL-32S4000, poreclit vrabia, au fost televizoare Samsung, Sony, Panasonic si LG – seriile din 2014. Prin caracteristicile pe care le doream: sa fie HD, sa fie smart, sa am posibilitatea sa vad un film 3D. Alte cerințe: procesor mai puternic (o experiență “Smart” fluida), niveluri de “blacks” bune, uniformitate buna a ecranului, fără sângerări de lumina, cu un contrast bun…

Site-uri de review-uri pe care le-am folosit: RTINGS, HDTVTEST, AVFORUMS, HDGURU, DIGITALVERSUS. Le-am enumerat doar pe cele care m-au ajutat sa iau decizia, review-urile sunt bine structurate si poti compara diverse televizoare testate de ei.

Recomandări

studiu de piața – hotărăște-te la ce vrei sa cumperi. Mergi în magazine care au expuse produsele care te interesează, testează-le.
– ia in considerare mai multe produse, gândește-te dacă în bugetul tău ai renunța la câteva facilitați pentru un display mai mare sau invers…
– nu te aventura pe forumurile românești. Nu are sens, pierzi timpul și nu vei primi sfaturi bune, mai mult de atât te vor influenta cu păreri personale de “fanboy”. Multi nu știu pe ce lume trăiesc…
– gândește-te la serviciile pe care le vei putea cere după cumpărare (service de exemplu). Eu am avut experiențe OK cu cei de la Samsung. Interesează-te dacă vei primi service în orașul în care locuiești (recent am avut o problema cu telefonul mobil și am aflat ca service-ul este în Baia Mare)

Alegerea mea a fost Samsung, modelul H6400. Deocamdată sunt foarte mulțumit dar nu sunt decât 3 zile de când îl folosesc. Am încredere ca voi găsi ceva sa nu-mi placa 🙂