Se vinde Sigma APO tele-converter 1.4X EX DG pt Canon EF, in stare excelenta! Vine cu “gentuta” lui… Factor marire: 1.4x, constructie: 5 elemente in 3 grupuri (contine elemente apocromatice), pierdere lumina: 1 stopuri, greutate: 143g.
Cei interesati il pot testa/vedea/cumpara in Bucuresti, pentru pret lasati un comentariu. Nu trimit prin posta…
Ok, back to photo!
Ieri imi trimite LeX un link cu obiectivul din mijloc. Este vorba despre Lensbaby Composer, care arata extraordinar. Primul LensBaby aparut m-a intrigat si am vrut sa imi cumpar dar mi-am oprit imboldul pentru ca ar fi fost alt obiectiv care ar fi stat pe raft. Cele 3 din imagine (The Composer, The Muse si The Control Freak) tocmai au fost lansate de LensBaby ca produse noi, venind alaturi de optica noua (2 lentile, 1 lentila, plastic – toate 3 la 50mm si pinhole) pentru a ne oferi mai multe optiuni.
Pe partea experimentala este superb de folosit dar ma gandesc ca rezultatele pe care le scoti cu LensBaby poti sa le “experimentezi” si in Photoshop. Cum niciodata the real thing nu va fi surclasat de mimarea in Photosop acum sunt foarte curios sa vad cum este un LensBaby. Am vazut ca are mai multe tipuri de optica (interschimbabila), mai multe diafragme pe care le schimbi manual (adica scoti diafragma cu un tool special si pui alta la loc).
LensBaby au fost inventate de Craig Strong, un fotograf profesionist, care dorea pe digital efectele aparatului foto Holga sau Diana. Mi-ar placea sa incerc un LensBaby dar nu sa-l cumpar :))
Sigmosu‘ este minunat.
Obiectivul cumparat de mine de la un baiat care muncea la Carturesti s-a dovedit sa fie 110% minunat! Dupa ce m-am chinuit de mai multe ori cu Tamron 28-200/3.8-5.6 Aspherical LD IF, iar rezultatele au fost destul de slabe chiar si inchis 2-3 stopuri, m-am hotarat sa imi cumpar ceva mai bun pentru ultima oara inainte sa incep ratele la casa.
Am gasit anuntul pe foto-magazin.ro si am luat legatura initial prin email cu propietarul, am stabilit o ora si un loc si ne-am intalnit sa-l vad/cumpar. Obiectivul l-am gasit cu toate accesoriile + garantia de 2 ani incepand cu 27 august 2008 + un filtru de polarizare pe 67mm. Era in perfecta stare si m-a impresionat de la primele fotografii de test. Avand in vedere ca este dedicat aparatelor cu crop, la mine cu 1.6x ar veni 80-240mm (ceea ce este suficient).
Mai departe impresii:
Ultimele achizitii: Aparat Foto SLR Film Zenith 122 + Obiectiv Helios 58mm/f2 + Obiectiv Pentacon 200mm/f4 + Obiectiv Revuenon 70-210mm/f4. Primele 3 se adauga zoom-ului luat cu 1 zi inainte.
Impresii de utilizare a obiectivelor M42 pe strada, dupa prima experienta. As fi stat comod pe autofocus! Dupa 1 ora de focalizat manual incepi sa te inveti, este inca greu dar distractiv. Va trebui sa te bazezi pe confirmarea de focus (daca o ai pe adaptorul M42 – EOS) dar si pe ochiometru. Ai un dezavantaj ca diafragma nu o poti controla ca la obiectivele moderne (sa se inchida cand faci fotografia, tot restul timpului stand deschisa la maxim pentru focalizare). Daca vrei sa faci o fotografie sa zicem cu f8 trebuie sa inchizi diafragma, sa focalizezi si sa tragi (bineinteles ai putea sa focalizezi cu ea deschis la maxim, dupa aceea inchizand). Am intampinat probleme cand nu am mai avut lumina, am focusat dupa ureche (cu ochiul nu am cum prin vizorul 350D-ului). Si totusi… sa poti folosi alta sticla decat obiectivele EF pe Canon-ul tau… e WOW!
Dupa cum ziceam, mi-am cumparat adaptor M42 – EOS.
Acum a inceput frenezia “Vreau obiective M42”. In pauza de masa am fost la FotoHobbyShop ca-s mai aproape de job. Am vazut Pentacon 200mm/f4, am facut cateva foto cu el si am mai incercat niste obiective 135mm/f2.8, un 300mm rusesc, mare si greu (f4 parca). Mai aveau la constandinidis (o consignatie de vis-a-vis de Fotohobbyshop) un zoom 80-205 (nu mai stiu ce marca) prafuit si vai de mama lui si inca alte 3 obiective care nu ma pieptanau.
Ajuns la munca am descarcat pozele. Rezultatele au fost mai mult decat ma asteptam:
– Pentacon 200mm/f4 era sharp la f4, la 5.6 si mai sus era SUPER OK. Lentile nemtesti domne’. Inelul de focus (impropriu spus inel la cat de gros era) se misca smooth dar greoi. Obiectivul avea parasolar incorporat, numai sticla si metal! Pentru moment pare o alegere buna.
– Seria de 135mm/f2.8 incercata: nu imi mai amintesc marcile. Era un Exacta care a scos niste culori super-naturale, destul de sharp (inchis la 3.5), am mai dat de un Soligor care era prin de praf si cred ca si ciuperci (nu am reusit sa fac clarul nici cat sa deslusesc obiecte prin obiectiv). Mi-ar placea sa gasesc un Pentacon 135mm/2.8 (construit initial de Meyer Orestor). Are o diafragma cu 15 lamele. Eh? 😀 Bineinteles ca sunt mai multe versiuni 135/2.8, diverse copii si imitatii, de cateva ori la fel de bune ca originalul.