by ·11 Comments

sigma 50-150mm / f2.8

Sigmosu‘ este minunat.

  • Lungime focala 50-150mm
  • Diafragma f/2.8 – 22 cu 9 lamele
  • Unghi de cuprindere 27.9-9.5°
  • Filet filtru 67mm
  • Elemente optice 18 (din care 4 SLD), 14 grupuri
  • Focus: HSM
  • Distanta minima de focus 1.0m
  • Greutate 0.77kg
  • Dimensiuni 76.3x135mm (diametru x lungime)

Obiectivul cumparat de mine de la un baiat care muncea la Carturesti s-a dovedit sa fie 110% minunat! Dupa ce m-am chinuit de mai multe ori cu Tamron 28-200/3.8-5.6 Aspherical LD IF, iar rezultatele au fost destul de slabe chiar si inchis 2-3 stopuri, m-am hotarat sa imi cumpar ceva mai bun pentru ultima oara inainte sa incep ratele la casa.

Am gasit anuntul pe foto-magazin.ro si am luat legatura initial prin email cu propietarul, am stabilit o ora si un loc si ne-am intalnit sa-l vad/cumpar. Obiectivul l-am gasit cu toate accesoriile + garantia de 2 ani incepand cu 27 august 2008 + un filtru de polarizare pe 67mm. Era in perfecta stare si m-a impresionat de la primele fotografii de test. Avand in vedere ca este dedicat aparatelor cu crop, la mine cu 1.6x ar veni 80-240mm (ceea ce este suficient).

Mai departe impresii:

Continue reading

by ·9 Comments

Dupa cum ziceam, mi-am cumparat adaptor M42 – EOS.

Acum a inceput frenezia “Vreau obiective M42”. In pauza de masa am fost la FotoHobbyShop ca-s mai aproape de job. Am vazut Pentacon 200mm/f4, am facut cateva foto cu el si am mai incercat niste obiective 135mm/f2.8, un 300mm rusesc, mare si greu (f4 parca). Mai aveau la constandinidis (o consignatie de vis-a-vis de Fotohobbyshop) un zoom 80-205 (nu mai stiu ce marca) prafuit si vai de mama lui si inca alte 3 obiective care nu ma pieptanau.

Ajuns la munca am descarcat pozele. Rezultatele au fost mai mult decat ma asteptam:

– Pentacon 200mm/f4 era sharp la f4, la 5.6 si mai sus era SUPER OK. Lentile nemtesti domne’. Inelul de focus (impropriu spus inel la cat de gros era) se misca smooth dar greoi. Obiectivul avea parasolar incorporat, numai sticla si metal! Pentru moment pare o alegere buna.

– Seria de 135mm/f2.8 incercata: nu imi mai amintesc marcile. Era un Exacta care a scos niste culori super-naturale, destul de sharp (inchis la 3.5), am mai dat de un Soligor care era prin de praf si cred ca si ciuperci (nu am reusit sa fac clarul nici cat sa deslusesc obiecte prin obiectiv). Mi-ar placea sa gasesc un Pentacon 135mm/2.8 (construit initial de Meyer Orestor). Are o diafragma cu 15 lamele. Eh? 😀 Bineinteles ca sunt mai multe versiuni 135/2.8, diverse copii si imitatii, de cateva ori la fel de bune ca originalul.

Continue reading

by ·6 Comments

Tamron 28-200 Aspherical LD

Am cumparat acum ceva vreme un obiectiv Tamron impreuna cu filtru UV 72mm, un Canon EOX IX (SLR pe film) si o geanta. Am dat 400 si ceva de RON. My biggest thrill a fost aparatul, ca obiectivul nu se comporta minunat pe digital.

Numele complet al obiectivului este Tamron AF Aspherical LD. AF de la AutoFocus, LD de la Low Dispersion… Pana aici toate bune si frumoase. Sticla are, este un obiectiv EF, e bun de all around… are internal focus, dar: in capatul de tele rateaza cateodata focus-ul. Am gasit metoda prin care se poate sa-l faci sa focalizeze. Pui punctul de focus pe cer unde nu ar focaliza. O sa faca o cursa de la macro la infinit si inapoi. In momentul in care a ajuns la infinit, ridici degetu’ de pe buton si mai apesi odata. Focalizeaza fara probleme cand esti cu el in 200mm dar numai daca pleaca dinspre infinit! Dupa prima focalizare dinspre infinit merge snur. Nu am inteles de ce face asa. Eu dau vina pe “eventualele probleme care pot fi cauzate de obiectivele foto concepute pentru FILM”. Poti sa-l mai “convingi” sa focalizeze apasand repetat pe buton… Acelasi comportament pe Canon EOS 350D, Canon EOS 400D, Canon EOS 20D, Canon EOS 30D, Canon EOS 40D. Cu manual focus este super OK.

Avand in vedere faptul ca este un obiectiv SH, de pe vremea dinozaurilor, conceput pentru FILM eu as lasa mandria deoparte as zice ca este super ok. Aici niste foto facute cu el.

by ·1 Comment

Tamron AF SP 17-50mm f/2.8 XR Di II

Obiectivul Tamron 17-50mm f/2.8 este subiect de controversa in lumea foto. Unii il sustin si recomanda, altii il vor L-uri, altii nu stiu despre ce e vorba si nu ii acorda nici o sansa pentru ca altii recomanda L-uri. De mentional ca este compatibil numai cu senzorii crop 1,5/1,6x… iar mie imi place la nebunie!

Sa incepem cu review-ul:

Constructie: Obiectivul este construit din plastic, are montura din metal si accepta filtre de 67mm. In pachet primiti obiectivul, capacele si un parasolar. Inelele de focus si zoom sunt din cauciuc dur/striat se rotesc invers fata de cele de la Canon dar ar trebui sa va obisnuiti repede. Aveti un switch de lock care nu lasa obiectivul sa se extinda sub propria greutate (lens creep) in timpul transportului, dar nu il veti folosi decat dupa ce veti utiliza multa vreme obiectivul. Zoom-ul se misca un pic cam greu (cel putin la mine ca este nou) dar cu timpul se va “lubrifia”. Pentru constructie as acorda 9 din 10 puncte. (-1p pentru plastic)

Optica: 13 grupuri si 16 elemente, diafragma: 7 lame circulare pentru un “bokeh” frumos. Datorita opticii foarte bune rezolutia acestor lentile este excelenta si reprezinta cea mai buna alegere din gama. Pe toate focalele a avut rezultate bune, iar de la f3.5 pot spune ca da rezultate excelente, cu diafragma deschisa la f2.8 este un pic soft in colturi. Comparativ cu Sigma 17-50mm/f2.8 acest obiectiv se prezinta mai bine. Sigma are o rezolutie mai putin buna, aberatii cromatice mai accentuate si nu a reusit sa controleze “lens flare” ca in cazul tamron-ului. Distorsiuni: la 17mm apare efectul de butoi dar este neglijabil. Culorile reproduse sunt bune, vigneteaza mai putin decat Canon 17-55 IS, dar nu are Image Stabilisation si USM, Full time manual. Toata lumea a laudat optica acestor obiective!

Operare: Focus rapid dar este destul de zgomotos – daca ai avut obiective Canon USM cu siguranta “feature-ul” acesta te va deranja. Referindu-ne strict la acuratete mie nu mi-a dat chix pana acum. Focalizeaza precis, iar pe lumina slaba (ma refer la atmosfera din bar-urile iluminate INSUFICIENT) duce job-ul la bun sfarsit. Capacul din fata obiectivului se scoate usor, chiar si cu parasolarul pus (chestie imposibila la 28-135 IS USM-ul de l-am avut inainte) iar capacul din spate are o singura pozitie in care intra si nu este compatibil cu unele obiective de la Canon. Eu am reusit sa-l potrivesc cu 50/1.8-ul ca sa nu car dupa mine 20 de capace.

Nu-mi plac:

  • inelul de focus se roteste
  • plastic is fantastic
  • capacul din spate 🙂
  • focusul bazaie

by ·3 Comments

pentax_k100d.jpgDin seria da-mi si mie sa ma joc cu aparatul tau ca sa vad ce si cum… va prezint impresiile mele despre K100D de la Pentax. Este un aparat foto din clasa DSLR evident entry level care mi-a lasat o impresie placuta. Sunetul shutter-ului nu era la fel de love-able ca la 350D-ul meu dar au fost alte elemente care m-au facut sa ma indragostesc.

In primul rand lentilele de KIT: foarte bine construite! Ce am vazut pana acum de la nikon si canon nu m-au impresionat deloc… aratau ca niste jucarii de plastic cu emblema producatorului. Ei bine 18-55-ul de la Pentax arata foarte bine si se simtea si bine in mana. Zoom-ul era smooth, focalizau destul de repede, aveau inel de focus BINE DEFINIT si marcaje pe ele (ceea ce la 18-55-ul meu de la Canon lipsese cu desavarsire – marcajele si inelul de focus). So: foarte tare obiectivul de kit. Mi-a lasat o impresie BUNA!

Body: Nu am ce sa laud aici… 6MP, Image stabilisation cu CCD shift, ditaiLCD-ul de 2.5inchi + status LCD mare… Acum ca sunt obisnuit cu acumulatorii propietari nu pot sa zic ca m-a dat pe spate ca functiona cu 4 acumulatori AA. In minunatia de aparat poti sa mai bagi carduri MMC sau SD. Puteti folosi orice obiectiv facut vreodata de Pentax cu montura Pentax KA. M-a mai dat pe spate ISO3200… ceea ce eu nu am la 350D dar cred ca pot sa ma descurc cu iso 1600 deocamdata :D. As reveni la Image Stabilisation: sa nu va imaginati ca puteti sa trageti cadre perfecte pe intuneric – doar veti putea sa trageti la timpi de expunere un pic mai mari decat de obicei. Avantajul la Pentax este ca au implementat IS-ul in body – deci avem IS pe toate OBIECTIVELE posibile 😀 – mega tare!

Ce nu mi-a placut: Cam slabut la focus pe intunericeala cam incet in rafala… dar daca stau bine sa ma gandesc, mie si asa imi place mai mult sa fac fotografie cu natura, floricele, etc si nu m-ar deranja ca doar nu fac fotografie de sport… Pe lista cu “nu mi-a placut” se mai afla lipsa unui beculet care sa ilumineze status LCD-ul, meniurile si bufferul extrem de mic pentru rafala.

Conculzii: it’s fucking awesome dar m-am invatat cu canon-ul meu. *[later edit] la recomandarea iepurelui albastru: vreau sa va mai mentionez ca la capitolul “calitatea imaginii” nu este minunat. Am omis acest aspect 😀