Asta-i țeapă din categoria ieftin – calitativ – rapid. Nici măcar țeapă nu o pot numi, mai mult prostia clientului. Cubanezu’ fu prost.

Pentru scari… doar ieftin.

Scările sunt partea din casa pentru care si acum mai se aud ecourile înjurăturilor către firma lui peste prăjit – Quaynet. Intre discuție, execuție și finalizarea lucrărilor au trecut multe asigurări din partea lor ca treaba o sa iasă excelent, ca se poate orice, ca fac plinta, contra-treapta, pentru numele lu’ dumnezeu dacă vreți le facem și rulante.

Discuții contract și măsurători (faza 1): asta a fost etapa în care doar am ridicat o sprânceană, pe scările de tip evantai s-au făcut șabloane din hartie de ambalat, lipite grosier cu scoci de ambalaj, ala maro gri. Am zis ca plm, poate asa se face, că nu suntem scăriști de meserie. “Renault”, meseriasul care a venit să ia măsurători a zis de nenumărate ori că scările sunt ude doar după ce a apropiat nasul de treaptă. A mai zis ca atunci când aduce materialele (adică treptele de stejar) va aduce un aparat special de măsurat umiditatea dar ce sa vezi, a folosit tot nasul.

Montajul treptelor (faza1) – dacă ești firma specializata in scări nu are cum sa iti iasa montajul unor trepte din prima. Trebuie măcar 2 încercări, ca asa se cade, asa-i frumos. În faza 1 am observat ca treptele erau mai scurte si ca nu aveau “nas”, adică treapta nu ieșea aproape deloc deasupra contratreptei. Demontat tot, sunat, căutat o cauza – alta decat incompetența.

Măsuratori (faza2) – același om dar alte materiale. Pentru faza 2 s-a folosit folie pentru parchet din polistiren extrudat. Cu astea nu aveau cum să se stearga la fund si masuratorile de-a 2-a îți ies oricum mai bine. După măsurători, același timp lung de așteptare pentru materiale, parcă mai bine lăsăm scările cu șapa aia de beton și puneam un covor ca la țară pe ele! Materialele durează foarte mult că sunt ei foarte aglomerați in atelier… vezi doamne au foarte multe comenzi.

Montaj (faza2) – s-a întors meseriasul cu forțe noi, a venit cu un Gyuri care părea că știe mai bine arta lucratului în lemn. Au montat scarile, au murdarit peretii cam pana la nivelul țâțelor. Mizerie de nedescris, adeziv lipit peste tot… gata, le lăsăm sa se prindă si cand ne întoarcem facem și plinta, mana curenta… și ce mai e de treaba.

Montaj (faza 3) – Gyuri nu a mai vrut sa vina, e zona de cacat, sunt oameni rai aici. S-a întors doar pericolul curățeniei, inamicul taieturilor drepte, cel cu degetele murdare de adeziv(i), cel care pictează cu degetul pe pereti, cel cu nume de masina frantuzeasca si nu-i Pejo’, nici Citroen. A urmat o zi de luptă cu plinta, care nu se tăia cum trebuie… ne intoarcem alta data, ca am uitat mana curenta.

Montaj (faza 4) – acum a venit si sefu’ sa puna umăru si cred eu ca a venit să ia niște bani. Domnu’ Fane nu are pic de respect fata de curatenia de pe santier, a plouat un pic p’afară și a umplut cu nămol toata casa, noroc ca am pus cartoane peste parchet. S-a șters de cartoanele alea, noroc ca nu s-au rupt. Au lipit mana curenta… s-au apucat de slefuit dar mai bine nu slefuiau. Sefu’ Fane, plin de energie a slefuit si peretele… Un meserias desavarsit. Nervi, iesi afara, ca pe stadion…

Montaj (faza 5) – nu a mai fost nici o faza de montaj. I-am gonit de pe șantier ca ne-am saturat! După 3 luni de montat scări (17 trepte) te mai plictisesti sa repari după ei.

Au folosit 3 tipuri de adezivi – adeziv montaj, spuma poliuretanica si silicon, 2 tipuri de kit de lemn si un moloz de dat culoare lemnului. Toate astea s-au regasit în jurul scării pe pereți, pe plinta, pe parchet. Au lucrat incredibil de mizerabil, neatent. Sefu a lasat mergand, pe jos pe parchet, fierastraul electric dar am avut noroc ca nu a pățit nimic parchetul… S-au intamplat atat de multe lucruri nasoale cu firma asta incat pe unele le-am dat uitării ca sa nu ma incarc negativ cu prostia, ne-profesionalismul, minciunile… Oamenii emanau bullshit prin toti porii.

Firma se numeste QUAYNET SOLUTIONS SRL cu site quaynet-solutions.com. Apar cu adrese in Targu Jiu cu punct de lucru în Sfantu Gheorghe. Nu suntem singura teapa pe care au dat-o, am auzit ca au lăsat multe lucrări neterminate și au fugit din tara, probabil asta era si motivul pentru care s-au încărcat cu lucrări în 2018. Iei avans și fugi cu banii!

Ii găsim ca subiect de discutie si pe Avocatnet, se pare că 2018 a fost un an bun pentru ei! Cand i-am cautat noi, in vara lui 2018, nu găseai nimic rău, google nu stia de ei.

Păcăleli pentru orășeni continua.

Continua lista promisa acum câteva zile aici. Astăzi va povestesc despre treaba cu pământu’.

Asta nu-i chiar o păcăleală dar depinde cum privești lucrurile. La sfârșitul șantierului se face curățenie, trebuie sa cureți pământul de 1 an de șantier in care s-a făcut beton, s-a amestecat nisip, s-a aruncat te miri ce moloz… treburile astea sunt serioase, la fel ca atunci când calci pe lego!

Pamant negru, da?

Când s-a dat stop pe șantier și s-a făcut curățenie a mai intrat un excavator care a rașchetat o buna parte din pământul de suprafață. Un lut nasol in care chiar și buruienile strâmbau din nas… plin de pietriș și de alte resturi… a dispărut. Pam! Avem nevoie sa umplem la loc acel gol. Procedura era sa vorbim cu topometrist, sa vina sa dea panta și după ce da omu cu cote poate sa vina și pământul. Am făcut ca la carte, vorbit cu topometristul, luat cote, scris cote, a măsurat cu scula te topometrie… super! Urmau sa vina camioanele cu pământ. S-ar zice ca e pământ de pădure, e excelent, intra cam 2 camioane mari, sau 4 mici. Un camion mare era suma x, 2 camioane mici erau x+y, unde y era suma de camion mic care face 2 drumuri deci pământul pe care il aduc alea mici este evident mai scump.

Ok, vrem 2 camioane de pământ, ca trebuie, dar sa il nivelați da? Nivelatul costa și el, pentru ca niște oameni muncesc acolo. Avem pământ + ce-a facut topometristul + oameni care sa împrăștie pământul după cote… Super, sa trecem la treaba!

La final nu s-a ținut cont de cotele puse de topometrist, pământul era bolovani dar era întins pe suprafața grădinii. Cotele? Cotele au rămas până astăzi marcate pe gard, poate… Am simțit ca am plătit degeaba topometristul, am simțit ca am plătit degeaba oamenii care au fost delegați sa întindă pământul după niște specificații… iar cu pământul a fost alta mâncare de peste pentru ca nu părea sa fie “de pădure” sau cel puțin asa ne-au spus niște oameni care știu ce e ala pământ negru de pădure, oameni care lucrează pământul.

Păcăleala unde e? De unde știi tu ce e ala pământ bun când cobori de la etajul 7 dintr-un bloc? Probabil te doare-n pufarină de culoarea pământului… De ce i-am dat bani topometristului? De ce i-am plătit pe aia sa întindă si sa grebleze pământul?

Pentru ca-s cubanez… 😀

Nu știu daca postul asta a fost teazer destul dar începe lista cu “Păcăleli pentru orășeni” cu puțul de 25m adâncime pe care vroiam sa îl folosim pentru udat gradina, mașina și alte activități care necesita apa. E păcăleală ca e mai mare daraua decât ocaua și pentru curticica nu ai nevoie.

După 36 de ani de stat la bloc sa mor dacă am avut nevoie vreodată de put. Nici măcar 1 data. Nici nu ne-am mutat bine ca ne întreabă lumea: ba voi va faceți put? Trebuie, nu o sa aveți nevoie de altceva, puțul este viața, puțul e fericire, puțul iți da mântuirea sufletului ca doar nu o sa udați cu apa de la robinet, face rău la iarba ca are clor. După ce am auzit asta m-i s-a pus o piatra pe inima, una pe scrot si numa’ cu gândul la nenorocitul ala de put am stat… Am cautat pe net firme, cerut oferte… scump nene! Reasearch-ul zicea ca e buna țeavă albastră, prețul era mai mic la aialaltă… deh vrei put mai îți trebuie și mărgăritar, oare cate tichii trebuie sa cumpăr? Oare tichiile o sa simtă ca nu mai au mărgăritar? Oare le răpesc identitatea dacă le las fără mărgăritar? Nu frate… tichia nu are mărgăritar de care îmi trebuie mie, mie la put îmi trebuie pietriș fin, asa la juma de cm pietricica… Deci, faci gaura, bagi tubu, il înconjori cu mărgăritar, pui pământ în gaură care a rămas… și in țeavă albastra bagi pompa, tragi apa, simplu!

“Pe surse” aflam de un puțar, citim si ne dam seama si ce e aia. Ii vedem camionu logistic pe stradute, întrebăm ce e cu ala si aflam ca e ok, ca a mai puțit pe la casele vecinilor, de fapt puțeste de mai multa vreme și ca puțurile puțite de el sunt marfa rău!

Sunam omu, setam o data, o ora, ajungem pe tarla, alegem locul gaurii in care vor puți puțul. Omu a venit cu un Audi A6, model nou, noi cu_bani_ezii am ajuns cu un 207 din 2007. Se pare ca e biznis bun asta, e barosaneala sa ai puțitor. Putul se face in 2 zile ca mai au niste lucrari, peste 2 zile luam in primire găuroiu. Credeam ca au si ei un utilaj, ceva cu 4K, măcar HD… dar munca a fost făcută de 3 oameni la împins un tirbușon imens in pământ, in 4-8 ore era gata!

3K ron pentru ceva care putea sa lipsească. Sunt gospodarii care au aspersoarele legate la robinet si iarba-i ca-n palma. Nu am știut, ne-am păcălit. Cubanezi!

Au trecut luni bune de când ne-am mutat la casa, cu tot cu Mashka, pisica noastră mult iubita. De-a lungul timpului s-au întâmplat multe “mini-proiecte” si ne-am învățat minte, cu unele din ele…

Câteva aspecte importante care mi-au dat de furca si de aici mici povesti cu cei cu care am interacționat:

O sa le luam pe rand si o sa încerc sa fiu cat mai detaliat, poate ajuta pe cineva care da un google 🙂 Păcălelile pot fi: pret prea mare, servicii de proasta calitate, meseriasii nu stiu ce fac, țigăneală cu banii – bani in plus de-a lungul proiectului… etc.

Partea cea mai jegoasa, care ma face sa regret ca nu am maceta la vedere, este ca majoritatea de la care vrei ceva si le dai bani te iau de prost. Daca unu pe care il cheama Mugurel se ocupa cu iarba, plante decorative, amenajari peisagistica, pe cel care il pui sa se ocupe de sistemul de udat il cheama Dl. Jilavu… tu esti Dl. Cubanezu’ ca tu esti ala cu banii.

Am avut parte de urmatoarele genuri de meseriasi: aia buni care pareau ca stiu ce fac si cand au terminat unele lucruri au iesit strambe, meseriasii care nu stiau ce fac si se vedea… si a iesit un cacat, meseriasii care stiau tot, te luau la misto si tot un cacat iesea. Foarte rar meseriasi priceputi, pe care nu e nevoie sa ii controlezi ca stiu ce fac.

Ce-am observat pana acum, ca in comuna in care ne-am mutat este un grup de gainari, destul de bine organizati. Toti se stiu intre ei, se recomanda intre ei. Daca il intrebi pe instalator de un meserias care sa-ti aduca pietris ti-l recomanda pe X-ulescu, care ti-l recomanda pe Y-ulescu pentru pamant, care ti-l recomanda pe Z-ulescu pentru iarba si irigatii. Ii vezi cum se recomanda reciproc pe grupul comunitatii de pe facebook. Recomandari de la clienti nema, sau maxim 2 pe toate posturile pe care am cautat. X, Y si Z sunt prieteni intre ei si beau bere impreuna, bere pe care o cumpara instalatoru’ :). Prosti sunt astia de la oras ca nu stiu joaca… Tuns de iarba 300 lei pe luna, iar iarna platesti 100-200 pentru nimic dar mentii contractul viu si nu pleaca omu. Cerere mare de servicii de genul acesta, oferta mica, preturi mari, marfa nasoala. Toti aia buni au plecat! Jur ca m-as apuca de gradinarit daca as putea sa castig macar 70-80% din cat castig din IT.

Mai acum 1 saptamana eram in cabina de vot si aruncam cu stampila pe 3 buletine de vot. Aveam un sentiment de speranta si oarecum o bucurie ca auzeam din toate partile ca toti prietenii mei voteaza, unii erau pe la munte, altii la gratare, altii la mare dar toti au mers la sectia de vot. Mi-am spus ca e bine… ca mai este speranta. Ceva s-a intamplat si ne-a scos din casa. Ma asteptam ca PSD sa iasa pe locul 3 dar inca au acea baza de votanti… care nu au vazut adevarul din spatele actiunilor, care s-au lasat pacaliti, care au prins gogoasa, le-a placut OUG13 sau nu au inteles ce vrea de fapt, OUG 114… lista este lunga.

Ultimele mizerii din lumea politica, chiar dupa alegerile europarlamentare nu o sa faca decat bine pe termen lung, vor mentine aprinsa dorinta de a vota. Cand iti rade in fata miselia, prostia cu ingamfare… te incordezi si esti hotarat ca meriti mai mult. Meriti mai mult in tara ta, meriti un trai decent, ca esti cetatean european… si ai drepturi. Ce-mi doresc cel mai mult este sa vad toate fosilele platind pentru mizeriile facute in cei 30 de ani de guvernare. Sa plateasca in natura pentru tigari prin inchisoare pana au nevoie de o sfinterectomie, sa moara prin spitale de la o bacterie m*ista… Spagi, abuz de putere, minciuni, furt, masuri populiste, salarii umflate, pensii speciale, cativa km de autostrada, supraimpozitare… toate astea au adus Romania intr-un faliment nedeclarat.

Plenul Senatului a respins solicitarea DNA de ridicare a imunitatii parlamentare a lui Calin Popescu Tariceanu pentru o spaga de 800.000 de dolari.

Stire Digi24

Ieri am vazut stirea cu Tariceanu care inca are imunitate parlamentara. M-am enervat. Ulterior am vazut o stire cu Eugen Teodorovici care spunea ca trebuie eliminate incompetenţa, corupţia şi politizarea din sistemul fiscal – asta zice un ministru care poate aduce schimbarea dar a fost atat de incompetent incat a permis toate masurile care au metastazat bugetul. Se cheltuie din ce in ce mai multi bani la personal (bugetari), se cheltuie la asistenta sociala, alocatii, pensii speciale… A incercat sa aduca cumva bani in buget dar cu o taxa pe lacomie (OUG114) dar nici asta nu a fost suficient sa evite prabusirea cea mai performanta. Cosmin Marinescu (consilier prezidential si cred ca un nene de se pricepe la economie) spune ca exista o iluzie a sustenabilitatii pe blogul sau si ne arata graficul urmator:

Mie imi pare ca-i de juma’ de kil de faliment.

17 noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017 – Guvernul Ciolos – pe grafic cum arata? Pare ca-i ok… Tot pe aceeasi pagina mai avem comparatii cu alte tari, important de vazut si ce se intampla prin economiile vecinilor nostri. Aia nu au jucat economia la barbut, la un paharel, la mosie.

Estimarea mea personala e ca… poetic spus… e belita! La cati bani s-au dus prin conturi in Brazilia, Madagascar, in ce case de vacante prin Copa Cabana, in conturi grase… noi am ramas niste muci cu banii luati, fara infrastructura, fara sanatate, fara invatamant, fara… Am ramas cu “ce-ar fi fost daca: am fi iesit la vot in 2016”? Puterea votului este imensa, chiar daca pare ca doar pui niste cerneala pe o hartie. Democratie pe paine, politica pe grade de rudenie si un premier care zici ca inca are carti de colorat in sertarul din cabinetul dansei – avem puterea sa schimbam asta oricat de sloganistic ar suna. O avem odata la 4-5 ani… si nu o sa mai spunem bancuri cu cormorani. Viesteria este goala, guvernul face calcule pe hartie, rapoarte, sa dea bine pe hartie.

PSD. Game Over!