După 2 luni de Smart TV am cum sa trag niște concluzii, în aroganța mea.
Smart TV înseamnă mult dar la început de drum tehnologia este ca niște picioroange pe care încerci să le folosești dintr-un scaun cu rotile:
– vreau să pot monta share-uri SMB/Cifs și să vad filme fără DLNA – ar trebui sa fie posibil că doar în spatele majorității Smart TV-urilor stau linuxuri.
– majoritatea serviciilor “mișto” nu au ajuns încă în România. (netflix/hulu)
– experiența de a înlocui calculatorul cu smart-tv-ul pentru facebook și browsing este foarte… neplăcută (chiar dacă ai tastatura externă)
– vreau să pot instala un webcam fără să fiu blocat în ce vinde producătorul (skype reasons)
– vreau ca în 2 ani să primesc software în continuare, să nu se gândească ei că peste 2 ani pun alt sistem de operare… (și de acolo backwards compatibility no more)
– 2 core-uri de procesor cum se lauda H6400 de la Samsung pare insuficient.
– putin spațiu de aplicații – în telefoane deja 8GB ROM e putin, la TV-uri 2GB maxim
De ce nu prefer un share simplu fata de DLNA? Pentru că după ce adaug un film trebuie să rescanez tot discul unde-s filmele și asta durează (miniDLNA pe un Asus RT N56U în care am conectat un HDD USB de 1TB). Partea bună este că m-am obișnuit cu așteptatul, că am eliminat un calculator de pe care puneam filme și că am scăpat și de STB-ul celor de la RDS (am pus card ci+). Am folosit de 3 ori browser-ul, am dat drumu de 4 ori la youtube ca sa pun o muzică… și am deschis o singură dată Facebook-ul :)) Până acum nu cred că Smart TV-ul mi-a făcut viața mai ușoară, că televizorul conectat la internet poate să te scutească de drumul până la ghiozdan unde ai tableta sau telefonul. Este doar un drum pe care s-a pornit și acum se fac primii pași. Din păcate televizoarele non-smart devin din ce in ce mai rare și mai slabe ca performanta a imaginii / LCD-ului decât cele smart cu 3D.
Smart TV este o poveste frumoasă, SMART înseamnă mai mult un televizor conectat la internet, televizor care nu face mare lucru în plus, față de cele NON Smart. Mai mult decât atât, din cauza implementărilor zgârcite ca resurse (CPU & RAM) schimbatul canalelor are un mic lag, acceptabil iar plimbatul prin EPG răspunde la fel de greoi. Să poți vedea clipuri de pe Youtube sau să-ți conectezi ecranul telefonului mobil la televizor sunt chestii fine… să pui pauză filmului e genial, să înregistrezi filmul ca să-l vezi mai târziu e și mai mișto!
Ce mai… tehnologia asta… ceva de vis 🙂
2 zile mi-au fost suficiente sa ma joc cu un “smart” TV Samsung si am renuntat la el. Aplicatii proprietare, lag si mai nou reclame. Mi-am comandat un Tronsmart MK908II RK3188T Cortex-A9 Quad Core 1.4GHz, 2GB DDR3 + 8G NAND Flash, Quad Core Mali-400 GPU. Am imperecheat jucaria cu o telecomanda Mele F10 giroscopica si cu tastatura QWERTY pe spate si l-am legat la un “stupid” TV Venga de 700 lei si 81cm diagonala (Selgros, Auchan, etc), ieftin dar cu display LED de calitate si am super smart TV cu Android, root-at si cu Adblock bineinteles. Imi bag ce aplicatii vreau, accesez ce share vreau, telecomanda giroscopica e decenta. Am zis Android deci e suficient. Totul la un cost mult mai mic decat orice “SMART” dar mult mai SMART.
“SMART TV” la fel ca si “3D TV” sunt niste tehnologii prea noi si imature pentru a da banii pe ele. Tineti minte ce-a patit HD DVD? Cam asta o sa se intample cu multe deviatii “smart” sau “3D”. Bani irositi. Pe cand un Android Quad Core 1.4GHz cu 2GB RAM il poti folosi ani de zile.
Exacta-mente!
De doua zile folosesc HBO GO pe el… e o placere 🙂
Eu astept momentul cand se vor destepta cu adevarat televizoarele smart! Nu cred ca mai e mult pana atunci, 1-2 generatii maxim…